Licitatii Imobiliare Online "Standardul pentru licitatii imobiliare!"
Cauta Proprietati:


Inscrie-te aici pentru a primi informații despre licitațiile noastre!



Informatii Despre Palatul Culturii Ploiesti


Informatii Despre Muzeul Judetean De Biologie Ploiesti


Informatii Despre Muzeul Ceasului Ploiesti


Informatii Despre MUZEUL JUDETEAN DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE PLOIESTI


Informatii Despre Muzeul Petrolului Ploiesti


 
ȘTIRI
Informatii Utile Prahova
Data Adaugarii: 2009-05-20
Sursa:

PRAHOVA


Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura acestora, judetul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile Ialomitei. Aceasta situatie confera judetului o mare varietate a conditiilor fizico-geografice si, implicit, a celor economico-gepgrafice.
Judetul Prahova are o suprafata de 4694 kmp (1,97% din suprafata tarii), o populatie de peste 800000 de locuitori si un numar de 100 de localitati si anume : un municipiu, 13 orase, 10 comune suburbne, 76 de comune, la care se adauga 403 de sate.
Resedinta judetului o constituie municipiul Ploiesti.
Din punct de vedere industrial acest judet se evidentiaza prin productia de : benzina, motorina, petroluri, benzen, toluen, xileni, masini, utilaje si instalatii pentru exploatare geologica, pentru forajul sondelor, carton asfaltat, productia de anvelope, geamuri trase si laminate, ingrasaminte fosfatice, acid sulfuric,sticla, hartie, tesaturi de in si canepa, utilaje tehnologice pentru prelucrarea titeiului.
Judetul Prahova este strabatut in lung de meridianul de 26ş, care merge aproximativ in lungul Teleajenului si trece prin Ploiesti si Maneciu Ungureni.De asemenea este traversat de paralela de 45ş,care intersecteaza localitatile Filipestii de Padure si Mizil. Intretaierea celor doua linii geografice are loc in raza localitatii Blejoi.
Ca unitate administrativa, judetul Prahova a functionat cel putin din secolul al XIV-lea, insa teritoriul si suprafata lui au variat in decursul istoriei. Pana la 1 ianuarie 1845 el avea o intindere mai mica si cuprindea partea de vest a actualului judet. El se invecina cu vechiul judet Saac sau Secuieni, al carui teritoriu a fost impartit in 1845 si atribuit judetelor Prahova si Buzau. Pana in preajma celui de-al doilea razboi mondial, judetul Prahova cuprindea teritoriul actual, cu unele exceptii: Morenii cu regiunea lor aferenta se numara printre orasele prahovene, in schimb Mizilul apartinea judetului Buzau.
In functie de necesitatile economice, aceasta unitate administrativa a suferit modificari ca suprafata si limite si, temporar, a fost inglobata la unitati mai mari. In anul 1968 judetul Prahova si-a capatat conturul actual.
Teritoriul judetului are aproximativ forma unui patrulater, cu laturile paralele si egale, doua cate doua: lungimea este de circa 90 de km, iar latimea este de circa 56 de km. Intre cele doua puncte extreme : varful Omu in nord-vest si coltul de sud-est al judetului este o distanta de 112 km.

RELIEFUL

Relieful judetului Prahova are drept principala caracteristica varietatea si dispunerea lui in forma unui vast amfiteatru. Muntii cu altitudinile lor de peste 1400 m, dar care depasesc pe alocuri inaltimea de 1800 m si chiar 2000 m ocupa partea nordica alcatuind treapta cea mai inalta. Dealurile cu inaltimi cuprinse intre 400 si 800-900 m formeaza treapta mijlocie si ocupa partea mediana a judetului. Campia , cu inaltimi de 70-200 m, prelungita in lungul Prahovei pana la 350-400, se dispune in partea sudica si se prezinta ca un plan usor inclinat (NV-SE).
Intre cel mai inalt punct �varful Omu (2505 m)-si cel mai coborat- in zona de varsare a Prahovei (70 m)- este o diferenta de nivel de 2435 m.
Aceste trepte de relief sunt asezate proportional si anume : muntii, 26,2%; dealurile,36,5%; campia,37,3% din suprafata judetului. Aceste mari trepte sunt , in general, clar delimitate prin denivelari de cel putin 200 m.

Muntii

Regiunea de munte, alcatuita predominant din formatiuni cretacice, iar spre est si din formatiuni paleogene, ocupa partea nordica a judetului. Ea este delimitata spre sud de o denivelare de cel putin 200 m, care trece pe la nord de localitatile Talea, Posada, Pietriceaua, Bertea,Schiulesti, Maneciu Ungureni, Cerasu, Batrani, Starchiojd si domina regiunea dealurilor. In cuprinsul muntilor se disting trei trepte de relief care au rezultat in urma unor perioade indelungate de eroziune, ce au avut ca efect nivelarea reliefului, intrerupte de faze de inaltare in bloc. Dupa fiecare inaltare a edificiului muntos eroziunea si-a reluat activitatea ducand la formarea unor nivele mai scunde, cel mai recent reprezentat prin trepte in lungul vailor sau la marginea muntilor.
Cel mai inalt nivel de eroziune se situeaza la o inaltime de 1750-1800 m si a fost denumit platforma Bobu Mare.
Al doilea nivel de eroziune se numeste platforma Setu si are o inaltime de 1400-1500 m, iar cel de-al treilea nivel poarta denumirea de platforma Predeal si are inaltimea de 1000-1200 m.
Masivul Bucegi , cu peisajul lui impozant si cu inaltimi de 2000-2500 m,este impartit intre judetele Prahova, Dambovita si Brasov. Din acest masiv , judetului Prahova ii revine partea lui estica, cu spectaculosul abrupt dintre Sinaia si Busteni.
Prin peisajul lor alpin, prin numeroasele cabane , hoteluri, poteci marcate si instalatii de transport pe cablu ca si prin modernizarea unor sosele, Bucegii constituie prima regiune turistica din judetul Prahova.
Muntii Garbova, cuprinsi intre vaile Prahovei , Azugii si Doftanei , sunt alcatuiti dintr-o culme principala sinuoasa cu directie generala nord-sud. De-a lungul acesteia se insira cele mai mari inaltimi : Neamtu (1923 m), Rusu (1902 m), Cazacu (1753 m ), Baiu Mare (1895 si 1908 m), Gagu Mare (1660 m). Din culmea principala se rasfira spre vest si est culmi secundare ale caror inaltimi staruie la 1400-1500 m si la 1100-1200 m, reprezentand resturi ale vechilor platforme de eroziune- Setu si Predeal.
Muntii Grohotis ocupa spatiul dintre vaile Doftanei si Teleajenului.Culmea lor principala, aflata in prelungirea culmii Bratocea din Masivul Ciucas, grupeaza cele mai mari inaltimi:Babes (1684 m), Grohotis (1767 m) si Sf. Ilie(1588 m).Din acest varf se desprinde spre sud-est Culmea Nebunului, intre vaile Crasnei si Teleajenului,o insiruire de maguri despartite de sei, consecinta a alternantei de gresii si sisturi marnoase. Spre sud-est culmea se continua pana in varful Radila Mare (1490 m), unde se bifurca imbratisand Obarsia Varbilaului : Culmea Trifoiu (1372 m), continuata cu Plaiul Serban Voda, si Culmea Paltinetu cu varfurile Clabucet (1394 m) si Paltinetu (1317 m).
Masivul Ciucas este al doilea masiv proeminent din judetul Prahova. Desi mai mic decat Bucegii, el isi afirma personalitatea geografica prin inaltimile lui de peste 1800 m ( varful Ciucas cu 1954 m din Culmea Bratocei si varful Gropsoare cu 1883 m din Culmea Zaganului ) si prin relieful sau ruiniform cu o deosebita nota de atractie.
Muntii Tataru se intind la est de Telejenel si se prezinta ca o culme monotona, dar nelipsita de pitoresc, ci inaltimi de circa 1400 m. Din ea se desprind culmi secundare, asemenea unor contraforturi. Inaltimile maxime se gasesc , de la nord la sud , n varfurile Tataru (1476 m), Manaila (1407 m) si Varful lui Crai (1473 m si 1502 m).
Ca depresiuni remarcam : Depresiunea Sinaia , din lungul Prahovei, Depresiunea Tesila, dezvoltata pe Doftana, urmata de micul bazinet Valea Neagra, Depresiunea Cheia, sculptata la poalele Ciucasului si Depresiunea Slon, in cursul superior al Drajnei.





Dealurile subcarpatice


Dealurile reprezinta o treapta intermediara intre munti si campie, constituie o unitate de relief cu trasaturi aparte : culmi rotunjite, pante domoale, vai largi, cu lunci si terase bine dezvoltate, depresiuni mari si masive colinare inalte.
In judetul Prahova,dealurile se desfasoara intre inaltimi de 800-900 m si 300-400m.La vest de Prahova dealurile subcarpatice sunt reprezentate de doua culmi prelungi care incadreaza valea Prahovitei pe de o parte si de alta, ele desprinzandu-se din muntele Gurguiatu. In culmea vestica , varfurile Magura Mare(911 m), Sultanul (849 m) si Varful Teisului (714 m) sunt cele mai inalte, iar in cea estica, cel mai proeminent varf este Gurga, de langa Breaza (743 m). Partea lor nordica cuprinsa intre marginea muntilor si culoarul depresionar Mislea-Podeni ( Magurele) este denumita si subcarpatii interni.
Intre Prahova si Teleajen se desfasoara depresiuni sculptate cum sunt depresiunile Brebu, Alunis si Slanic, iar in partea sudica depresiunile: Macesul (816 m) si Magura Trestioarei (654 m).
Mai la est , intre Varbilau si Teleajen se intind Dealurile Bughei, iar la rasarit de Teleajen se distinge mica depresiune de la Cerasu si la sud se desfasoara culoarul depresionar Drajna-Chiojd.
Dealurile Priporului marginesc spre sud Depresiunea Drajna-Chiojd si culmineaza in varfurile Lazuri (770 m) si Priporului (823 m). Spre sud relieful scade in inaltime la 500-600 m si este fragmentat de Lopatna si de afluentii sai, aici formandu-se Depresiunea Soimari. In regiunea Apostolache sunt culmi ceva mai inalte , dintre care mentionam : Culmea Salciei (716 m), varfurile Chiojdeanca (539 m) si Bordea (580 m).
Deasemenea trebuiesc mentionate Dealurile Ploiestilor care sunt formate din dealurile izolate de la Tintea si Blejoi si din Masivul Bucovelului si Masivul Istrita care are inaltimi cuprinse intre 500 si 600 m.


Campiile


Treapta de relief cea mai joasa , cu inaltime de 70-200 m, ocupa partea sudica a judetului Prahova. Dar inaltimea ei urca in lungul Prahovei la peste 300 m, continuandu-se in tinutul dealurilor cu terasa Campinei. Suprafata terenului este in general neteda si cel mult prezinta ondulari abia sesizabile. Singurele accidente de teren sunt malurile raurilor, de cele mai multe ori cu inaltimi de cativa metri, iar pe valea Ialomitei o terasa de 4-6 m. Numeroasele movile raspandite la suprafata campiei sunt forme de relief antropice si dateaza din timpuri istorice.
Campiile Prahovei sunt : Campia inalta a Cricovului Dulce, Campia Ploiestilor si Campia Gherghitei.

Etajarea celor trei trepte de relief: munti, dealuri si campii are importante consecinte pentru ceilalti factori ai mediului geografic din judetul Prahova.


CLIMA


Diferenta de nivel de peste 2400 m intre varful Omu, cel mai inalt punct din judetul Prahova, si cel mai coborat punct din campie, ca si dispunerea reliefului in amfiteatru fac ca elementele climei sa difere destul de mult pe verticala si de la regiune la regiune.
Temperatura medie anuala a aerului variaza pe teritoriul judetului intre mai putin de -2şC in regiunea celor mai mari inaltimi in Bucegi si peste 10şC in regiunea de campie, de unde rezulta o amplitudine de circa 13ş. Intre aceste extreme , temperatura medie anuala are valori intermediare, in functie de altitudinea reliefului. Astfel in muntii cu inaltime mijlocie ea este de 2-4şC . Trebuie mentionat insa , ca pe vai temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2ş fata de cele de pe culmi, consemnate mai sus.
In luna ianuarie temperatura aeruluidin Bucegi, la varful Omu, este mai scazuta de -10ş, iar in muntii cu altitudine mijlocie ea urca la �5 sau la -8şC. In regiunea subcarpatica, temperatura lunii ianuarie este de -3şC si chiar -2şC, iar in campie ea coboara din nou la sub -3şC.
In iulie temperatura aerului este de 21-22şC in regiunea de campie, 16-20şC in regiunea de deal, 12-14şC in zona muntilor mijlocii si sub 8şC in Masivul Bucegi.
Cea mai ridicata temperatura (39,4şC) s-a inregistrat la Ploiesti si Valea Calugareasca la 10 august 1945 si , respectiv, la 7 septembrie 1946. Cea mai scazuta temperatura s-a inregistrat la varful Omu, la 10 februarie 1929 (-38şC).
Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite in mod variat pe teritoriul judetului, in functie de circulatia generala a aerului si de conformatia si altitudinea reliefului. Cele mai mari cantitati de precipitatii se localizeaza in regiunea de munte, unde totalizeaza 1200-1300 mm anual , iar in Bucegi, la peste 2000 m altitudine, ajung si depasesc 1400 mm. Mai jos, in regiunea de deal, precipitatiile totalizeaza un numar de 700-900 mm anual, iar in regiunea de campie acestea se reduc la 550-600 mm. O serie de conditii locale introduc variatie in distributia de detaliu a precipitatiilor, in sensul ca mai ales masivele proeminente, pantele cu expunere vestica si nordica primesc cantitati sporite de precipitatii, in comparatie cu cele expuse spre sud si est.
Cele mai abundente precipitatii se produc in luna iunie, cand aerul umed de provenienta oceanica patrunde in tara noastra si este insotit si de puternice procese de convectie ale caror consecinte sunt ploile torentiale. Si in acest caz, valorile cresc de la campie spre munte : Ploiesti-588 mm, Campina-120,6 mm, Sinaia-126,2 mm, varful Omu-173 mm.
Circulatia aerului se face in mod diferit la inaltime si la sol, unde relieful constituie un obstacol in calea vanturilor. Se observa diferentieri nete intre frecventa vantului la varful Omu- unde predomina vantul din sectorul vestic fata de vanturile din sectorul estic, iar la Ploiesti predomina vanturile de nord-est si de sud-vest.
Variatia pe verticala a tuturor elementelor climei permite si impune chiar desprinderea unor tipuri de clima cu aspecte particulare si anume :
V clima de munte care se desfasoara in zona reliefului inalt cu altitudini de peste 1000-1200 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale mai mici de 5-6şC si prin amplitudini termice sezoniere, in general reduse.
V clima de deal care ocupa treapta intermediara a reliefului cu inaltimi de 400-1000 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 6-9şC si prin precipitatii de 600-800mm anual.
V clima de campie care este localizata in partea sudica a judetului si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de peste 10şC si prin precipitatii de 550-600 mm.


RETEAUA HIDROGRAFICA


Mai bine de ž din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din cei 3740 kmp cat are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni depasesc limitele judetului, la obarsie si la varsare. In schimb , o fasie ingusta sprijinita pe limitele de vest si sud ale judetulului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; deasemenea in partea de nord-vest, o suprafata redusa este inglobata bazinului Buzaului, iar in partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarasi bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Saratei.
Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana , Teleajenul, Varbilaul si Cricovul Sarat.
Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov. Izvoraste din Predeal si are ca afluenti raurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului si raurile mici Talea si Campinita.
Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si numerosi afluenti : Musita , Prislop, Florei, Secaria, Valea Mare , Negrasul, Irmeneasa , Paltinoasa, Leaotul, Iazul Morilor, Teleajenul si Cricovul Sarat.
Teleajenul are o lungime de 119 km si izvoraste din Masivul Ciucas. Principalii sai afluenti sunt : Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul.
Cricovul Sarat are o lungime de 83 km , izvoraste de sub varful Poiana Hotilor si are ca afluent raul Lopatna.
Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: in campie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca, iar in zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adauga Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate in incaperile vechilor ocne de la Slanic.





VEGETATIA SI FAUNA

VEGETATIA .

Urmarind repartitia vegetatiei in functie de altitudine, se remarca existenta celor trei zone: zona alpina, zon apadurilor si zona de silvo-stepa.
La peste 2200-2300 m altitudine se intind pajistile alpine formate din asociatii de graminee: Carex curvula, Carex sempervirens, Festuca supina, Agrostis rupestris, Juncus trifidus, tufarisuri: Rhododendron kotschyi, Salix herbacea, Salix reticulata si alte plante cum sunt : Potentilla ternata, Geum montanum, Minuartia sedoidea, Silene acaulis, Primula minima, Campanula lapina etc.
Sub 2200-2300 m si pana la limita superioara a padurii se intinde peisajul subalpin cu palcuri de : Pinus montana, Juniperus sibirica, Alnus viridis, Rhododendron kotschyi si Vaccinium, graminee precum:Festuca supina, Poa media, Nardus stricta si alte plante ierboase ca : Achillea stricta, Gentiana kochiana, Scorzonera rosea, Veratrum album, Hieracium alpinum, Pulsatilla alpina etc.
Se mai intalnesc molidisuri in amestec cu zada in abruptul Bucegilor si in Ciucas si cu bradul sau fagul la latitudini mai joase.
In zona subcarpatica , padurile ocupa teritorii discontinue , alternand cu livezi sau cu culturi agricole, in componenta lor intalnindu-se exemplare de fag in amestec cu gorunul.
Teritoriul situat la altitudini cuprinse intre 650 si 200 m este ocupat de padurile de gorun.
Padurile de stejar ocupa si o parte din teritoriul de pe suprafata conului de dejectie al Prahovei. Intalnim astfel exemplare rare de stejar in aceasta regiune: stejar brumariu si stejar pedunculat precum si alte plante ierboase xerofite cum sunt: Artemisia austriaca, Poa bulbosa, Agropyron cristatum, Cynodon dactylon, Verbascum.

FAUNA

Privita in ansamblul judetului, fauna prezinta o mare bogatie de forme, adesea cu populatii bogate de animale. Acestea constituie nu numai podoaba muntilor , dar si a dealurilor si campiei.
Stancile abrupte ale Bucegilor sunt populate de caprele negre, in zonele inalte traiesc pasari precum : vulturul plesuv, vulturul cafeniu, acvila de munte, fluturasul purpuriu. Pe stancile golase ale Bucegilor si Ciucasului intalnim �covoarele� cenusii de Alopia, insecte, soparle, batracieni, mierla gulerata, potarnichea de stanca, cioara alpina. In zona alpina intalnim cocosul alpin, lupul, vulpea, ursul brun, jderul,rasul, pisica salbatica, buha, corbul, dintre rozatoare amintim soarecii , veveritele, parsii.
Atat in zonele montane cat si in cele de deal si de campie dintre ierbivore intalnim : caprioara, cerbul, dar si mistretul.
Arealul silvo-stepic este comun rozatoarelor: popandai, harciogi, iepuri.
In padurile de campie intalnim fazanul si caprioara .
Fauna piscicola este reprezenata de : pastrav, zglavoaca, lipan, mreana, salau, crap, lin, caracuda, stiuca, tipar, boarta si diverse nevertebrate precum : scoici, melci, buhai de balta, raci etc.
Pe malul apelor cuibaresc adesea pasari caracteristice de balta: starci, berze etc.
Cerbul carpatin, caprioara, capra neagra, rasul, mistretul, ursul, lupul, vulpea, jderul, nevastuica, pisica salbatica , iepurele, dintre mamifere, cocosul de munte, potarnichea si fazanul, dintre pasari, sunt specii faunistice din judetul Prahova, care au o deosebita valoare cinegetica.


REZERVATII NATURALE


Ca si in alte zone si in judetul Prahova sunt consemnate rezervatii si monumente ale naturii care apartin domeniului geobotanic, geologic, floristic, faunistic, forestier, cu mare valoare stiintifica, peisagistica si turistica, care au fost puse sub ocrotirea legii.
Dintre rezervatiile judetului Prahova mentionam: Rezervatia naturala din Masivul Bucegi, unde pe numai 300 kmp au fost identificate circa 1200 de specii de plante fanerogame si criptogame vasculare si au fost semnalate numeroase endemisme; plante declarate monumente ale naturii precum: floarea de colt, ghintura galbena, sangele voinicului, bulbucii de munte, smardarul, zambrul, tisa si zada; o rezervatie forestiera la vest de Poiana Tapului; padurea Glodeasa de pe valea Doftanei; statiuni de plante termofile; Rezervatia geobotanica Arinisul dela Cumpatu ;Muntele de sare de la Slanic; Plaiul Hotilor; monumente ale naturii precum stejarii seculari .


PRINCIPALELE ORASE SI STATIUNI
ALE JUDETULUI PRAHOVA


PLOIESTI

Straveche asezare , ridicata intre stejarii seculari ai legendarului codru al Vlasiei, unde culmile domoale ale dealurilor se infratesc cu apa Teleajenului, Ploiestiul apare in documente abia in anul 1503- ca sat mosnenesc -, iar din 1597, prin hrisovul dat de primul fauritor al unitatii nationale, Mihai Viteazul, ajunge �Cetate de scaun� a voievodului si targ care , cu trecerea vremii, devine tot mai prosper. Dezvoltarea urbanistica a municipiului se caracterizeaza astazi prin imbinarea utilului cu frumosul arhitectural, elemente subliniate de o linie moderna.



CAMPINA

Este cel de-al doilea oras , ca marime si numar de locuitori, al judetului Prahova, este unul din centrele urbane asezate in plina zona subcarpatica, pe terasa Prahovei, pe una din cele mai importante magistrale feroviare si rutiere ale tarii ( Bucuresti-Brasov ). Campina este, prin traditie, un oras industrial, pentru ca incepand cu perioada de pionierat a extractiei si prelucrarii petrolului si pana in zilele noastre, orasul s-a dezvoltat pe coordonatele industrializarii.


VALENII DE MUNTE

Este o localitate straveche, a carei dezvoltare a fost determinata de asezarea ei pe drumul de pe valea Teleajenului, cunoscut si sub numele de �drumul cel mare al Brasovului�, cat si la raspantia mai multor drumuri comerciale.

SINAIA

In urma cu mai bine de 300 de ani, in padurile prea putin umblate ale Bucegilor, a fost cladit un lacas de cult. La poalele zidurilor sale, oamenii si-au ridicat case, si-au incropit gospodarii si, firesc, au botezat locul cu numele sfantului lacas in jurul caruia se infiripase asezarea: Sinaia. De fapt, se spune ca fara muntii Bucegi, fara Manastirea Sinaia si fara Castelul Peles, Sinaia ar fi fost o localitate ca oricare alta, pieduta in anonimat.
Manastirea Sinaia sau Catedrala Carpatilor a fost prima constructie pe acest teritoriu si este considerata �piatra de temelie� a orasului. In secolul al XVII-lea Spatarul Mihail Cantacuzino se intoarce in tara dupa un pelerinaj la Locurile Sfinte si hotaraste sa construiasca o manastire inchinata Sfintei Fecioare Maria, care sa aminteasca de lacasurile Muntelui Sinai.
La aproape 200 de ani de la ctitorirea manastirii este cladit Castelul Peles-resedinta a familiei regale. Arhitectura sa deosebita si impresionantele sali: maura, florentina, a oglinzilor si de onoare atrag mii de turisti din toata lumea. In prima jumatate a secolului nostru, Sinaia a devenit cea mai importanta statiune montana, capatand infatisarea pe care o are si astazi. Cu strazile sale in trepte si casele in stil de burg, strajuita de crestele impadurite ale Bucegilor, Sinaia este locul ideal pentru vacante.
In statiune pot fi tratate cu succes afectiunile aparatului locomotor si ale sistemului nervos periferic, reumatismul, bolile cardio-vasculare, ale sistemului nervos central, nevrozele, bolile tubului digestiv si ale glandelor anexe, bolile de nutritie si metabolice, afectiunile endocrine, ale aparatului respirator, ORL si bolile profesionale. Principalele metode de tratament folosite sunt baile cu ape minerale, electroterapia, gimnastica medicala, aerosolii, cura interna cu apa minerala, masajul, cura geriatrica si cea antistress.
Amplasare : Statiunea este situata pe faimoasa Vale a Prahovei, la 126 km de Bucuresti si 47 km de Brasov, la poalele masivului Bucegi, la o altitudine cuprinsa intre 790 si 970m.
Cai de acces: Feroviara pe calea ferata Bucuresti-Brasov; rutiera pe DN 1 (E 60).
Climat: De munte cu o temperatura medie anuala de 6şC, cu zapada abundenta din noiembrie pana in martie si o temperatura medie iarna de �3,5şC.
Obiective turistice:
? Complexul Peles-este un ansamblu arhitectural impresionant ( Castelul Peles, Pelisorul, Foisorul, Corpul de Garda, Economatul ), costruit intre anii 1875-1903 de Regele Carol I pe malul stang al paraului Peles, intr-un loc deosebit de pitoresc.
? Manastirea Sinaia- este prima manastire electrificata din Romania ; cel mai vechi muzeu religios din tara amenajat in incaperile ocupate , timp de 11 ani, de familia regala; aici pot fi vazute prima Biblie tradusa si tiparita in romana, o superba colectie de icoane si numeroase obiecte de cult; in biserica manastirii se afla epitaful realizat de Ana Roth, cu fir de aur si matase, epitaf inscris in patrimoniul UNESCO; mormantul lui Tache Ionescu , ministru in perioada Primului Razboi Mondial si bustul sotiei acestia , Adina.
? Muzeul Rezervatiei Bucegi- este amplasat in parcul orasului, prezinta mediul natural al muntilor Bucegi si al bazinului hidrografic al Vaii Prahovei.
? Cazinoul- este situat tot in parcul orasului, a fost construit in anul 1912, dupa modelul celui din Monte Carlo.
? Muzeul Cinegetic- este situat in Posada, la circa 8 km departare, prezinta trofee unicat de urs, capra neagra , mistret, muflon, cerb carpatin, lopatar si zimbru, majoritatea acestora facand parte din colectia lui Nicolae Ceausescu.
? Casa memoriala George Enescu- Vila Luminis , pe Cumpatu.
? Casa memoriala Nicolae Iorga- strada Gheorghe Doja, numarul 1.
? Mormantul lui Badea Cartan- cimitirul orasului.
Nocturna: Discoteca Black Horse, Disco Bar, Disco Blue Angel, Disco Vip, Cazino Sinaia, Bar International, Bar Bucegi, Bar Montana.
Ieftin-scump: 12 hoteluri, cotate intre doua si patru stele si peste 60 de vile, de la una la patru stele, stau in orice sezon la dispozitia turistilor. Acestora li se adauga oferta particularilor, deloc de neglijat.
Divertisment: Amatorii sporturilor de iarna au la dispozitie partii de schi de diferite grade de dificultate, partii de sanius, pista de bob , scoala de schi, centre pentru inchirierea materialelor si echipamentului de schi, mijloace de transport pe cablu (telecabina, telescaun, teleschi, babyski) spre partiile si platourile din imprejurimi. Statiunea dispune si de trei piscine acoperite.

PREDEAL

Statiunea climaterica de odihna Predeal este situata pe culmea care desparte Valea Prahovei de Valea Timisului, fiind strajuita de masivele muntoase Bucegi, Postavarul, Piatra Mare si Clabucet. Altitudinea de 1030 m la care se afla statiunea face ca temperatura medie anuala sa fie de circa 5şC, iar aerul sa fie bogat in ozon. Nebulozitatea este ridicata, predominand ploile de scurta durata, dar frecvente. Anual se inregistreaza peste 900 mm precipitatii.
Localitatea s-a infiripat la confluenta Prahovei cu Rasnoava, deoarece in secolele XVI-XVIII drumul spre Carpati se abatea pe calea Rasnoavei, revenind in traseul actual, la Timisul de sus sau pana la Rasnov, unde se intalnea cu vechiul drum de care se lega Brasovul de Campulung. La inceputul secolului XX, Predealul era doar un �sat mare asezat la curmatura muntilor�De aici, tasnesc de sub maluri izvoarele care, mai la vale, se aduna intr-o singura albie si dau fiinta Prahovei�, scria Alexandru Vlahuta in �Romania pitoreasca�. Distrus in buna parte in primul razboi mondial, Predealul s-a refacut treptat devenind localitate de interes turistic si sportiv. In ultimii ani au fost construite aici vile si hoteluri confortabile printre ele aflandu-se si hotelul �Carpati�, cu o capacitate de 179 de locuri, apartinand Filialei de turism a sindicatelor Predeal. Spatiile de cazare, confortabile , sunt completate cu un restaurant, bar si o terasa de vara, depasind capacitatea de 250 de locuri.
Cai de acces: Feroviare � gara Predeal pe linia Bucuresti-Predeal; rutiere- DN 1 intre Bucuresti (145km) si Brasov (25 km), DN 73 A spre Rasnov (25 km) si Sercaia (70 km), jonctiune cu DN 1.
Posibilitati de agrement: casa de cultura cu sala de cinema, lac de agrement, patinoar, biblioteca, sala de jocuri, sali de jocuri mecanice, sauna, piscina acoperita, terenuri de sport ( tenis, handbal, volei, fotbal ), partii de schi. Dotari : telescaun la Clabucet �Sosire si Clabucet- Plecare, teleschi ( dublu ) la Clabucet-sosire, teleschi ( simplu ) la Clabucet- Plecare, baby-teleschiuri la Garbova, Clabucet-Plecare, Cioplea , Orizont, Trei Brazi. Excursii cu autocarul: Brasov, Bran (Castelul- secolul XIV , Muzeul de arta feudala, Muzeul de etnografie ), Sinaia, Sighisoara (cetatea Turnu cu ceas din secolul XIV, biserica evanghelica etc.), Sibiu (Muzeul Brukenthal, Palatul Culturii, Casa Haller etc.), Rasnov, Bicaz, Neamt etc. Drumetii: cabanele Cristianu Mare, Postavarul, Babele, Varful Omu, Piatra Mare etc.
Factorii naturali de clima: bioclimat stimulator (aer curat, fara praf si substante alergice,atmosfera ionizata, bogata in radiatii ultraviolete).
Indicatii terapeutice: nevroza astenica , stari de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, convalescenta cu stare generala buna, hipertiroida benigna, rahitism si tulburari de crestere la copii, sechele dupa pleurezii sau unele forme de astm bronsic si de bronsite cronice astmatiforme.

BUSTENI

Statiunea include si localitatea Poiana Tapului, este dominata de abruptul Bucegilor si prezinta un important punct de plecare in ascensiuni, dar constituie si o veritabila statiune climaterica , fiind indicata nu numai pentru odihna, ci si pentru tratarea unor afectiuni de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, cat si afectiuni ale tubului digestiv si ale glandelor anexe.

BREAZA

Este situata in zona sucarpatica aVaii Prahovei, intre Campina si Comarnic si este apreciata pentru climatul sau moderat de deal, cu ierni mai blande si veri racoroase, protejata natural impotriva vanturilor. Statiunea dispune de un complex hotelier si vile si este indicata in tratamentul nevrozei astenice , surmenajului fizic si intelectual, cat si in stari de debilitate. Pastratoare a unor traditii etnografice vechi, orasul Breaza detine un muzeu de etnografie, in care sunt prezentate costumul, scoartele si tesaturile traditionale din zona.

O puternica atractie exercita asupra turistilor si Masivul Bucegi, Masivul Ciucas, statiunea balneoclimaterica Slanic, statiunea Cheia, Valea Doftanei, Muzeul de istorie si arheologie, manastirile Comarnic, Cocorastii Mislii, Filipesti de Padure, Magureni, Margineni, Valeni etc.

inapoi