Licitatii Imobiliare Online "Standardul pentru licitatii imobiliare!"
Cauta Proprietati:


Inscrie-te aici pentru a primi informații despre licitațiile noastre!



Informatii Despre Palatul Culturii Ploiesti


Informatii Despre Muzeul Judetean De Biologie Ploiesti


Informatii Despre Muzeul Ceasului Ploiesti


Informatii Despre MUZEUL JUDETEAN DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE PLOIESTI


Informatii Despre Muzeul Petrolului Ploiesti


 
ȘTIRI
Informatii despre judetul Prahova
Data Adaugarii: 2009-03-28
Sursa:

DEMOGRAFIE
Structura socio-demografică
Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic
Numărul, structura pe sexe şi medii, densitatea populaţiei
Zona metropolitană Ploieşti Înregistra la 1 iulie 2002 o populaţie de 300358 locuitori, În scădere cu 16.498 faţă de data similară a anului 1992 (316.856 locuitori). Această scădere s-a produs pe fondul tendinţei generale de scădere a populaţiei la nivel naţional ca urmare a scăderii natalităţii, creşterii mortalităţii, migraţiei populaţiei producându-se şi o tendinţă accentuată de îrnbătrănire a acesteia. Cea mai numeroasă populaţie se Înregistrează În municipiul Ploieşti (237.420 locuitori), cea mai mare comună din punct de vedere al numărului de locuitori este Bucov (peste 10.000 locuitori), iar cea mai mică Păuleşti (aproximativ 5.000 locuitori) (fig. 1).

NUMĂRUL DE LOCUITORI - 2002
Gflpa~ unlltill10r adminf5Iftlitiv•tentori.ale du~ numa",,1 de oa.lltori
O '.916 -7.871
O 7.8711- 9.023
~ 9.02' - .0.259
c=J 10.260 - 237.420
SlKSa: DlrStructura pe sexe a populaţiei prezintă o pondere mai ridicată a femeilor (52,0 %) uşor superioară mediei pe ţară (51,2 %). Pe medii ponderea femeilor este mai ridicată În municipiul Ploieşti (52,6 %) comparativ cu localităţile rurale (in medie 50,1 %, maxim În comuna Păuleşti 51,9%).
Densitatea populaţiei este de 628,3 locuitori/km", mult superioară mediei judeţene de 175,5 locuitori/krrr', Prahova fiind din acest punct de vedere judeţul cu cea mai mare densitate medie pe ţară. O concentrare importantă a populaţiei se Înregistrează pe axul Blejoi, Ploieşti, Bărcăneşti, cu o densitate a populaţiei Între 209,6 - 4.072,4 locuitori/krn", iar o locuire mai scăzută se observă În partea de vest şi nord-vest a zonei metropolitane (corespunzătoare localităţilor Păuleşti şi Ariceştii Rahtivani), cu densităţi Între 92,1-99,2 locuitori/km/. În mediul rural, densitatea populaţiei este de 197,7 locultorrkm" (fig. 2).
4


DENSITATEA POPULAŢIEI - 2002

Pe medii rezidenţiale structura populaţiei pune În evidenţă prezenţa În municipiul Ploieşti a 79,0% din populaţia zonei metropolitane.
Structura populaţiei pe grupe de vârstă

Distribuţia populaţiei pe principalele grupe de vârstă pe total şi medii, comparativ cu ţara se prezintă după cum urmează În anul 2002:
Grupa de vârstă Judeţul Prahova România
Total Urban Rural %
% % %
0-14 ani 15,26 14,31 18,67 17,7
15-59 ani 66,81 67,98 62,65 62,9
60 ani şi peste 17,92 17,71 18,68 19,3
sursa: I.N.S. Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, 2002
Faţă de recensământul din 1992, În anul 2000 se Înregistrează modificări semnificative În distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă puse În evidenţă de instalarea unui proces de îrnbătrânire demografică, Îndeosebi a persoanelor adulte (15¬59 ani) şi vârstnice (60 ani şi peste) concomitent cu scăderea numărului şi proporţiei populaţiei tinere (sub 15 ani).

O populaţie tânără numeroasă (0-14 ani) caracterizează structura pe grupe de vârstă a comunelor Berceni şi Târgşoru Vechi unde ponderea acestei grupe depăşeşte 20% din totalul populaţiei. O tendinţă uşoară de îmbătrănire a populaţiei prezintă municipiul Ploieşti, cu o pondere a populaţiei cu vârstă Între 15-59 ani de 67,98% şi de doar 14,31% a celei sub 15 ani.
5

Nr. Localitatea Grupa de vârstă
crt. O -14 ani (%) 15 - 59 ani peste 60 ani
(%) (%)
1. Ploieşti 14,31 67,98 17,71
2. Ariceştii Rahtivani 17,67 64,16 18,17
3. Bărcăneşti 18,27 62,47 19,26
4. Berceni 20,19 62,61 17,20
5. Blejoi 17,12 63,04 19,84
6. Brazi 17,41 61,63 20,96
7. Bucov 19,80 64,12 16,08
8. Păuleşti 14,76 62,01 23,23
9. Târqsoru Vechi 22,72 60,59 16,69
sursa: I.N.S. Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, 2002
Structura etnică şi confesională a populaţiei la recensământul din 2002
Populaţia de naţionalitate română reprezintă majoritatea covârşitoare a populaţiei judeţului 97,7 % (8.104,8 mii persoane) celelalte naţionalităţi Însumează 18.740 persoane (2,3 % din total populaţie) şi cuprinde 16.768 romi, 654 maghiari, 291 germani etc.
Populaţia după religie se prezintă astfel: 806.159 persoane (97,2 % din totalul populaţiei) şi-au declarat apartenenţa la religia creştin ortodoxă.
La alte religii şi-au declarat apartenenţa 5.604 persoane la religia adventistă de ziua a şaptea, 4.953 persoane la penticostali, 4.476 persoane la biserica creştină după evanghelie, 2.328 persoane la romană-catolică, 1.161 persoane la biserica baptistă etc.
Evoluţia populaţiei pe total şi medii
Evoluţia populaţiei zonei metropolitane Ploieşti În perioada 1992-2002 este pusă În evidenţă de datele de mai jos:
Zona metropolitană Ploieşti Indice de creştere (%)
1992=100%
1992 2002 2002
Populaţia totală 316.856 300.358 -5,2
din care:
Populaţia urbană 254.733 237.420 -6,8
sursa: Date prelucrate după Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova, "Fişa localităţii"
6

Faţă de recensământul din 1992, la cel din 2002, populaţia Zonei metropolitane Ploieşti a scăzut cu 16.496, aproape 1/3 din totalul scăderii populaţiei la nivelul judeţului Prahova de 45.125 persoane.

Scăderi importante ale numărului de locuitori se Înregistrează atât În mediul În mediul urban, diminuarea absolută a populaţiei fiind de peste 17.000 locuitori Între anii 1992-2002, cât şi În mediul rural (scădere cu aproximativ 2.400 locuitori). Cele mai importante scăderi ale numărului de locuitori au fost În municipiul Ploieşti (-6,8%), şi În comunele Păuleşti (-4,2%), Brazi (-2,4%), Bărcăneşti (-2%). Creşteri mai mari de populaţie s-au Înregistrat În comunei Târgşoru Vechi (9,7%) şi Blejoi (4,3%). (fig. 3)

DINAMICA POPULAŢIEI
variatia numatlJk.l1 tM IOCullori ln perioada 1992 . 2002 (%)
- 2.43 - -6,8
2,21-9.7
În mediul rural are loc un proces mai lent de depopulare decât În mediul urban, În ultimii 10 ani, tendinţă remarcată şi la nivel judeţean. Declinul demografic se Înregistrează În localităţile În care potenţialul economic şi resursele existente nu pot asigura ocuparea resurselor de muncă.
Mişcarea naturală

Mişcarea naturală a populaţiei În Zona metropolitană Ploieşti pentru etapa 1998-2002 prezintă următoarea evoluţie:
Indicatorul Anul
1998 1999 2000 2001 2002
Născuti vii* 2765 2659 2784 2642 2564
Decedati* 3197 3246 3123 3145 3304
Decese sub 61,0 50,0 45,0 59,0 37,0
Spor natural* -432 -587 -339 -503 -740
7

* Valori absolute

sursa: Date prelucrate după Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova, "Fişa localităţii"
Corespunzător situaţiei existente la nivel naţional, rata natalităţii este redusă, valorile Înregistrate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale oscilând Între 8,2 %0 (municipiul Ploieşti) şi 12,5 %0 locuitori În comuna Târgşoru Vechi (fig. 4).

NATALITATEA - 2002
Rl;Ila ne1alîtJTI la 1.000 1000iitMi O 8,2-a,3 08,4-9,6 09.7'1115 CI 11,6 - 12,5
Mortalitatea Înregistrează valori superioare natalităţii cu impact direct asupra evoluţiei numărului de locuitori şi a structurii populaţiei pe grupe de vârstă. La nivelul Zonei metropolitane Ploieşti aceasta oscilează Între 9,3 %0 În comuna Târgşoru Vechi şi 14,5 %0 În comuna Ariceştii Rahtivani. Cu valori intermediare se plasează municipiul Ploieşti (10,7 %) şi comuna Berceni (10,2 %0) (fig. 5).
8


MORTALITATEA - 2002
R~t.eI mOft,l;ltit~~l le '.000 Joeultori 09,]-10,7 010.8.12,1 012,2014,3 c=]1'1.'1-1'1,S
Mortalitatea infantilă este un indicator care pune În evidenţă existenţa unor condiţii sanitare adecvate, dar şi intensitatea procesului de natalitate. Daca În anul 2002, În comunele Ariceştii Rahtivani şi Păuleşti valorile au fost de O %0, În municipiul Ploieşti şi comuna Târgşoru Vechi a atins 22,5 %0 (fig. 6).

Mortalitatea infantilă - 2002
Rata mottari1A~i infanlile ~)
DO
010,2-1],3 01].'1-1'1.9 015.0-22,5
Pe ansamblul teritoriului studiat se observă valori oscilante ale sporului natural de la un an la altul dar În permanenţă negative, cea mai mare valoare negativă Înregistrându-se În anul 2002 (-740 valoare absolută). Sporul natural absolut În perioada analizată este - 2.601 locuitori. În 2002 se constată valori
9

negative foarte mari ale sporului natural În comunele Brazi (-5,5 %0) şi Ariceştii Rahtivani (-5 %0) Tot În mediul rural s-a Înregistrat şi cea mai mare valoare pozitivă a sporului natural, respectiv În comuna Târgşorul Vechi cu 3,2 %0, municipiul Ploieşti având În anul 2002 un spor natural de -2,5 %0 (fig. 7).
Mişcarea migratorie
A Înregistrat o evoluţie interesantă o dată cu declanşarea procesului de restructurare a economiei, În sensul schimbării fluxurilor migratorii. Dacă perioadei anterioare specifică Îi era migraţia sat-oraş, după restructurarea industriei acest flux se produce de la oraş la sat. Cei care se Întorc În mediul rural au ales În general sa desfăşoare activităţi agricole pe baza retrocedării terenurilor agricole, dar nivelul tehnologic practicat este de multe ori primitiv cu impact asupra producţiei şi nivelurilor veniturilor. În anul 2002 municipiul Ploieşti a Înregistra un bilanţ migratoriu negativ (-2 %0) În timp ce o serie de comune au Înregistrat valori pozitive (7,9 %0 Ariceştii Rahtivani şi 9,3 %0 Brazi)
(fig. 8).

SPORUL NATURAL - 2002
Negativ ("-Iocullorl) 0-1/8--2_5
0-2,6--3,7
- 3,8' -5,5
Pozitiv ('lwloc.ultorl) 01,3'3,2
SlKSa: Dlf€<.1I, lIJ10


SPORUL MIGRATORIU - 2002
PDzltlv (iL locullori) 00,1.1,8

0,,9,1,0 07, .. 91.3
Negativ ('1.0 loeuiloril CI . 0,3' 'l,O
Resursele umane
Populaţia ocupată
Populaţia ocupată civilă după locul de muncă, estimată pe baza datelor furnizate de instituţiile locale În 2002, este de 96,98 mii persoane. Schimbări semnificative ca ordin de mărime Între mediul urban şi cel rural au loc la populaţia activă ocupată În agricultură, aceasta având o pondere de aproape 10 ori mai ridicată decât În mediu urban, ca urmare a restructurărilor care au avut loc În industria locală mulţi disponibilizaţi au Început să lucreze În agricultură, În condiţiile În care aceasta este slab tehnologizată şi ineficientă. De asemenea, diferenţe semnificative sunt la personalul din sănătate de aproape 7 ori mai ridicat În mediul urban.

Structura populaţiei active ocupate pe total şi medii pe tipuri de activitate este următoarea:
Populaţia Din care:
Ramuri de activitate ocupată Urban Rural
mii pers. % pers. % pers. %
Populaţia ocupată - total 96984 100 79442 100 1754 100
2
Agricultură - silvicultură 1424 1,47 525 0,66 899 5,1
2
Industrie 44983 46,38 3173 39,9 1325 75,
O 4 3 55
Construcţii 11576 11,94 1012 12,7 1447 8,2
9 5 5
Comerţ, hoteluri, restaurante 11576 11,94 1176 14,8 589 3,3
11

8 1 6
Transport, depozite, poştă, 11543 11,90 1117 14,0 373 2,1
telecomunicaţii O 6 3
Activităţi financiare, bancare, 1089 1,12 1084 1,36 5 0,0
asigurare 3
Administraţie publică 2544 2,62 2395 3,01 149 0,8
5
Învăţământ 5217 5,38 4570 5,75 647 3,6
9
Sănătate, asistenţă socială 6251 6,45 6071 7,64 180 1,0
3
sursa: Date prelucrate după Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova, "Fişa localităţii"
Dacă până acum 10 ani, economia judeţului era industrial-agricolă, acum se remarcă o Împărţire aproape egală a ocupării pe cele trei sectoare de activitate. Creşterea ponderii populaţiei ocupate În agricultură raportată la o producţie agricolă slabă, denotă o productivitate a muncii pe acest segment destul de ineficientă reflectând totodată o agro-tehnologizare din ce În ce mai depreciată moral.
Deşi multe din localităţile care constituiau centre importante de atracţie a forţei de muncă din localităţile situate În teritoriul lor Înconjurător, până acum 10 ani, au rămas şi acum polarizatoare, totuşi se observă că şi-au diminuat drastic gradul de ocupare a forţei de muncă. De pildă, Ploieştiul de la 137,9 mii persoane ocupate (1993) are acum 79,442 mii persoane ocupate, Brazi de la 8,46 mii persoane active În industrie a ajuns În 2002 la 6,32 mii persoane.
12

Perspective În evoluţia populaţiei şi a potenţialului demografic
Opţiunile privind evoluţia populaţiei, resurselor de muncă şi a populaţiei ocupate au În vedere:
• Stoparea declinului demografic şi a procesului de degradare a structurilor demografice;
• Îmbunătăţirea structurilor demo-economice şi dezvoltarea pieţei muncii În vederea realizării treptate a unei structuri ocupaţionale apropiată de cea existentă În ţările cu economie de piaţă dezvoltate.
Premisele care stau la baza implementării opţiunilor strategiei sunt:
• Sporul natural prin valorile sale negative va determina Într-o primă etapă o scădere a numărului de locuitori, urmând ca În perspectivă prin Îmbunătăţirea valorilor lui să conducă la o uşoară tendinţă de creştere a numărului de locuitori În condiţiile menţinerii sau chiar diminuării ratelor actuale ale sporului migratoriu;
• Menţinerea echilibrului demografic Între municipiul Ploieşti şi localităţile componente ale zonei metropolitane, necesităţile de forţă de muncă din principalele centre economice asigurându-se din resursele locale sau din localităţile situate În aria lor de influenţă prin deplasări pentru muncă şi nu pe baza migraţiei definitive a populaţiei;
• Îmbunătăţirea structurii populaţiei ocupate prin creşterea numărului şi ponderii forţei de muncă din sectorul terţiar spre care se vor fi dirijate resursele de muncă disponibilizate prin restructurarea sectoarelor primar şi secundar;
• Creşterea ratei de ocupare a populaţiei tinere, Îndeosebi În localităţile rurale ale zonei metropolitane;
• Reducerea ratei şomajului.
Evoluţia populaţiei
Aprecierea circumstanţelor economice şi sociale În care va evolua populaţia În viitor sunt greu de precizat, astfel că evoluţia viitoare a populaţiei zonei metropolitane se poate aprecia anticipând unele posibile tendinţe ale factorilor de influenţă: nivelul natalităţii, mortalităţii şi a sporului natural.
Perspectivele de evoluţia a populaţie metropolitane se pot aprecia În principal pe reabilitarea factorilor de creştere naturală a populaţiei şi de dezvoltarea a activităţilor economice.
Pentru aprecierea evoluţiei probabile a populaţiei zonei metropolitane Ploieşti se pot lua În considerare 3 variante de prognoză:
• Varianta I
Are la bază menţinerea tendinţelor de evoluţie din perioada 1992-2002.
În această ipoteză, populaţia totală ar continua să se diminueze În mediul
13

urban şi să Înregistreze uşoare tendinţe de creştere În mediul rural; aceasta ar fi o perspectivă pesimistă asupra evoluţiei populaţiei.
Localitatea 1992 2002 2005 2010 2015 2020
Ploiesti 252715 232527 226335 216016 205696 195376
Ariceştii Rahtivani 8250 8914 9153 9552 9950 10349
Bărcăneşti 9271 9377 9413 9472 9532 9591
Berceni 5861 6087 6165 6296 6426 6556
Blejoi 7634 7922 8022 8188 8354 8520
Brazi 8316 8549 8629 8762 8895 9028
Bucov 10300 10448 10498 10581 10665 10748
Păuleşti 5119 5170 5187 5216 5244 5273
re. Vechi 7995 8599 8816 9176 9537 9898
Total 317453 297593 292218 283259 274300 265340
Urban 252715 232527 226335 216016 205696 195376
Rural 62746 65066 65882 67243 68603 69964
14

Varianta pesimistă asupra evoluţiei populaţiei În perioada 2002 - 2020
În localităţile rurale
nr. locuitori
12000
8000•


Bărcăneşti Berceni B1ejoi Brazi Burov Păuleşti
-- Tg. Vechi
-- Ariceştii Rahtivan
10000
6000
4000 -
2000 -
o
1966 1992 2002 2005 2010 2015 2020
mii locuitori
Varianta pesimistă asupra evoluţiei populaţiei În perioada 2002 - 2020
În municipiul Ploieşti
300
240 L'--.... •••••••••••••••
7
----
180
120
60
o
1966 1992 2002 2005 2010 2015 2020
• Varianta a II-a

Are la bază menţinerea tendinţelor de evoluţie din perioada 1966-2002.
În această ipoteză populaţia totală a zonei metropolitane va creşte atât În mediul urban cât şi În cel rural. Aceasta ar fi o perspectivă optimistă asupra evoluţiei populaţiei deşi pare greu credibilă În etapa actuală.
Localitatea 1966 1992 2002 2005 2010 2015 2020
Ploieşti 196435 252715 232527 236087 242021 247955 253889
Aricestii 7729 8250 8914 9028 9218 9408 9597
15

Rahtivani
Bărcăneşti 8338 9271 9377 9474 9637 9799 9961
Berceni 4810 5861 6087 6222 6446 6671 6895
Blejoi 6407 7634 7922 8078 8338 8598 8859
Brazi 9194 8316 8549 8499 8416 8332 8249
Bucov 9444 10300 10448 10541 10695 10849 11003
Păuleşti 4800 5119 5170 5203 5259 5314 5369
TQ. Vechi 6520 7995 8599 8827 9208 9589 9970
Total 253677 315461 297593 301960 309237 316515 323793
Urban 196435 252715 232527 236087 242021 247955 253889
Rural 57242 62746 65066 65872 67216 68560 69904
16

nr. locuitori
12000
icoco
8000
6000
4000
2000
Varianta optimistă asupra evoluţiei populaţiei În perioada 2002 - 2020 În localităţile rurale

-- Bărcăneşti
-- Berceni
Blejoi -- Brazi
-- Bucov
-- Păuleşti
-- Tg. Vechi
-- .Ariceştii Rahtivan
~-----
o
1966 1992 2002 2005 2010 2015 2020
Varianta optimistă asupra evoluţiei populaţiei În perioada 2002 - 2020
În municipiul Ploieşti
mii locuitori
300

250
150
100
50
o
1966 1992 2002 2005 2010 2015 2020
• Varianta a III-a
Aceasta se bazează pe menţinerea actualului bilanţ demografic.
Acesta va duce la scăderi de populaţie atât În municipiul Ploieşti cât şi În localităţile rurale componente ale zonei metropolitane. O singură localitate se estimează În această variantă ca va Înregistra creşteri de populaţie (este vorba de comuna Berceni care se estimează În această variantă ca va avea 6219 locuitori de la 6087 În anul 2002). Municipiul Ploieşti se estimează ca va pierde aproape 2000 de locuitori. Cele mai mari scăderi se estimează pentru Brazi (de la 8549 locuitori, În 2002, la 6268 locuitori, În 2020).
17

Localitatea 2002 2005 2010 2015 2020
Ploiesti 232527 232178 231596 230992 230411
Ariceştii Rahtivani 8914 8569 7994 7420 6845
Bărcăneşti 9377 9077 8579 8080 7581
Berceni 6087 6117 6168 6089 6219
Blejoi 7922 7846 7720 7594 7469
Brazi 8549 8169 7535 6902 6268
Bucov 10448 10203 9796 9388 8981
Păuleşti 5170 5091 4962 4832 4702
Tg. Vechi 8599 8554 8480 8406 8332
Total 297593 295804 292830 289703 286808
Urban 232527 232178 231596 230992 230411
Rural 65066 63626 61234 58711 56397
18

Varianta menţinerii actualului bilanţ demografic asupra evoluţiei populaţiei În perioada 2002 - 2020 În localităţile rurale
nr. locuitori
12000
icooo

8000
6000
4000
2000
o
2002
2005
2010
2015
2020
Bărcăneşti Berceni Blejoi Brazi
-- Bucov
-- Păuleşti
-- Tg. Vechi
-- Aria:Ş:ii Rahlivan
Varianta menţinerii actualului bilanţ demografic asupra evoluţiei populaţiei În perioada 2002 - 2020 În municipiul Ploieşti
mii locuitori
250
200

150
100
50
o
2002
2005
2010
2015
2020
Evoluţia populaţiei ocupate

Pentru estimarea evoluţiei populaţiei ocupate În perspectivă, una dintre opţiunile de analiză a fost:

• Evaluarea tendinţelor de evoluţie a populaţiei ocupate În perioada 1992-2002 şi pe baza acestor tendinţe urmărirea efectelor până În anul 2015.

• Evaluarea tendinţelor de evoluţie a populaţiei ocupate pe sectoare de activitate (primar, secundar, terţiar) În perioada 1992-2002 şi pe
19

baza acestora mutaţiile care ar putea interveni În perspectiva anului 2015.
Importante modificări sunt estimate În evoluţia structurii populaţiei pe tipuri de activitate, restructurarea economiei fiind Însoţită de realocarea forţei de muncă spre segmentele mai eficiente În condiţiile creşterii flexibilităţii pieţei muncii. Acest obiectiv presupune:
• Migraţia pe scară largă a forţei de muncă din agricultură şi industrie spre servicii, proces cunoscut ca "dezindustrializare";
• Realizarea prin piaţa muncii a mobilităţii forţei de muncă care părăseşte o Întreprindere dintr-un sector În declin care Îşi găseşte loc de muncă În altă parte, de obicei Într-un sector de creştere.
20

Localitatea In procente din total salariati
2002 % 2005 % 2010 % din 2015 % din 2002 2005 2010 2015
din din pop pop
pop pop tot tot
tot tot "U (j) -l "U (j) -l "U (j) -l "U (j) -l
:>. (1) (1) :>. (1) (1) :>. (1) (1) :>. (1) (1)
3 o _::l. 3 o _::l. 3 o _::l. 3 o _::l.
c ~. c ~. c ~. c ~.
~ ::::l ~ ::::l ~ ::::l ~ ::::l
C. C. C. C.
~ ~ ~ ~
Ploieşti 79442 34,2 74444 32,1 66115 28,5 57786 25,0 0,7 52,7 46,6 0,6 48,9 50,5 0,6 41,2 58,2 0,5 31,3 68,2
Bărcăneşti 668 7,1 584 6,4 444 5,2 342 4,2 35,2 32,5 32,3 29,5 41,8 28,7 15,2 65,2 19,6 0,0 98,1 1,9
Berceni 864 14,2 709 11,6 450 7,3 191 3,1 6,4 80,1 13,5 6,2 78,2 15,6 5,6 72,3 22,1 3,3 50,5 46,3
Blejoi 3604 45,5 5565 70,9 8835 114,4 12104 159,4 2,4 86,7 10,8 1,3 90,4 8,3 0,5 92,9 6,6 0,1 94,1 5,8
Brazi 7469 87,4 6715 82,2 5459 72,4 4203 60,9 0,1 94,2 5,8 0,1 94,6 5,4 0,0 95,4 4,5 0,0 96,9 3,1
Bucov 1966 18,8 1588 15,6 957 9,8 327 3,5 8,9 75,9 15,2 9,2 73,1 17,7 10,2 63,4 26,5 14,9 16,2 68,9
Păuleşti 2188 42,3 2282 44,8 2438 49,1 2595 53,7 4,5 90,4 5,1 3,7 90,8 5,5 2,6 91,4 6,1 1,5 91,9 6,6
Târgşoru
Vechi 282 3,3 255 3,0 210 2,5 172 2,0 28,4 16,7 55,0 23,5 16,6 59,8 12,8 16,5 70,8 0,0 15,7 84,3
Ariceştii
Rahtivani 501 5,6 432 5,0 318 4,0 203 2,7 32,3 23,0 44,7 31,0 21,7 47,3 27,4 18,4 54,2 19,8 11,3 68,9
21

Analiza din tabelul anterior pleacă de la situaţia existentă În perioada 1992-2002, dar trebuie luate În considerare şi alţi factori de influenţă, cum ar fi:
• Fluctuaţiile şi modificări În structura economiei, În special ajustările structurale se reflectă În modificări pe piaţa muncii;

• Se poate prelimina o structură "dorită" a forţei de muncă, respectiv structura care este de aşteptat să se dezvolte pe termen lung În conditiile reformelor curente şi viitoare, acesta fiind considerată ca răspunzând cu aproximare unei economii de piaţă. În acest sens, se pot lua În considerare o medie a structurilor atinse În prezent În ţări dezvoltate, cu condiţii similare ţării noastre şi teritoriul studiat din punct de vedere a resurselor potenţiale de dezvoltare.

În tabelul de mai jos este prezentată evoluţia posibilă a structurii populaţiei ocupate În perspectiva anului 2012 pentru municipiul Ploieşti şi localităţile cu mai mult de 7000 locuitori.
2000 Nr. pers.

În recent din total
Municipiul Ploieşti şi comune cu peste 7.000 locuitori
% din
populaţi Primar
a totală

Terţiar Prima
r

Terţiar
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Ploieşti 99.633 39,7 101.90 43,2 1,7 48,3 50,0 1,5 41,5 57,0
O
Ariceştii 2.130 26,6 2.550 29,7 85,5 3,2 11,3 70,0 5,0 25,0
Rahtivani
Bărcănesti 2.379 24,1 2.410 26,5 75,9 4,5 19,6 66,0 6,0 28,0
Blejoi 2.264 28,8 2.280 30,0 51,4 37,9 10,7 40,0 35,0 25,0
Brazi 8.913 107,6 8.600 93,1 7,7 81,7 10,6 5,0 75,0 20,0
Târgşoru 2.057 24,7 2.280 25,9 90,9 0,3 8,8 65,0 10,0 25,0
Vechi
sursa: PAT J Prahova, 2002


STRUCTURA PE SECTOAR.E DE ACTVITATE A POPULATIEI OCUPATE.
ESTIMARE PENTRU ANUL 201.2
"""'".",'
Modelul este cuprins În cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Prahova. Conform acestuia se solicită a reducere a numărului populaţie care lucrează În agricultură şi creşterea ponderii sectorului terţiar În populaţia ocupată, prin crearea de locuri de muncă În sectoarele comercial, turistic, activităţi financiar-bancare şi de asigurare dar şi În serviciile comunitare. Numărul populaţiei ocupate În industrie va continua să scadă, dar Într-un ritm ceva mai redus comparativ cu situaţia anterioară anului 2000, când restructurarea industriei a presupus disponibilizarea unui număr mare de salariaţi. Pentru crearea de locuri de muncă În serviciile comunitare situaţia este ceva mai dificilă, În condiţiile de dependenţei acestora de starea bugetului, În sectoarele comerciale, hoteluri şi restaurante, financiar-bancare¬asigurare, situaţia este ceva mai bună, prin măsurile luate de stimulare a dezvoltării lor.

Analiza de mai sus evidenţiază un proces de terţializare a economiei, aceasta realizându-se În cea mai mare parte prin externalizarea activităţilor de servicii din sectoarele primar şi secundar, respectiv agricultură şi industrie.

Datele prezentate asupra evoluţiei populaţiei, a populaţiei ocupate şi a structurilor demografico-economice, reprezintă o ipoteză de calcul care a urmărit să evalueze impactul politicilor de amenajare şi dezvoltare propuse pentru zona metropolitană Ploieşti. Aceasta se poate realiza În condiţiile stopării declinului economic, al restructurării şi privatizării activitătilor economice, respectiv al creşterii economice În următorii ani. În caz contrar se vor amplifica fenomenele legate de scăderea numărului de locuitori, a ratei de ocupare a populaţiei, a disfuncţionalităţilor structurale demografico¬economice.
23

RETEAUA DE LOCALITATI
24

RETEAUA DE LOCALIT Ă TI
Număr, structură, categorii de mărime, repartiţia În teritoriu
Teritoriul zonei metropolitane este alcătuit din 9 localităţi dintre care un municipiu şi 8 comune, însurnănd o suprafaţă de 42,507 ha şi o populaţie de 300.358 de locuitori În anul 2002.
În componenta zonei metropolitane intră următoarele tipuri de localităti:
Catecorii de unităti Număr % din total
• localităti urbane 1 11
• localităti rurale 8 89
TOTAL 9 100,0
Nr. Crt Localitatea Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa Diferenţa
Teritoriului intravilan 1990- intravilan
administrativ 1992 conform P.U.G.
aprobat
ha ha ha ha %
O 1 3 4 5 6 7
1. Ploieşti 5.828 3.581 5.113 1.532 43
2 Ariceşti Rahtivani 8.133 627 683 56 9
3 Bărcăneşti 3.726 562 761 199 35
4 Berceni 3.102 425 516 91 21
5 Blejoi 2.024 512 477 -35 93
6 Brazi 4.547 421 982 561 134
7 Bucov 4.903 757 871 114 15
8 Păuleşti 5.398 775 794 19 2
9 Târgşoru Vechi 4.846 432 491 58 14
TOTAL zona
10 aglomeratiei 42.507 8.091 10.687 2.596 366
Total zona suburbana
36.679
4.510
5.574
1.063
Gruparea localităţi lor În categorii după numărul de locuitori şi densitatea
populatiei se prezintă astfel:
Nr. Suprafaţa Populatie totala Populatia totala Densitate Densitate
Localitatea Teritoriului
Crt. administrativ 1992 nr. nr. 2002 loc/kmp 1992 loc/kmp 2002
ha nr nr loc/kmp loc/kmp
O 1 3 8 9 10 11
1. Ploieşti 5.828 254.733 237.420 7.114 4.643
2 Ariceşti Rahtivani 8.133 8.067 8.066 1.287 1.181
3 Bărcăneşti 3.726 9.205 9.024 1.638 1.186
4 Berceni 3.102 5.890 5.987 1.387 1.161
5 Blejoi 2.024 7.553 7.877 1.4 75 1.651
6 Brazi 4.547 8.232 8.033 1.958 818
7 Bucov 4.903 10.038 10.259 1.326 1.178
8 Păuleşti 5.398 5.193 4.976 670 627
9 Târgşoru Vechi 4.846 7.945 8.716 1.838 1.776
TOTAL zona
10 aglomeratiei 42.507 316.856 300.358 3.916 2.811
Total zona suburbana
36.679
62.123
62.938
1.377
1.129
25


Ierarhizarea localitătilor
Ierarhizarea localitati lor pe ranguri

Localitati rangul I


Localitati rangul IV
Localitati rangul V
sese , Di,.qia Jod<1e.n~ Numărul de locuitori -2002

NUMĂRUL DE LOCUITORJ - 2002
GJl~reii unilaplor Mmini~tflitjv.!eriloriille (lupii num!rul elo locuitori
O 4.976P:!uleoti
O 5_9875ercetli
O 7.877Be1jo1

O 8.000 + 9.000 _1 RahlMlnl, Targ;oru verni. Brazi O 9.024 Barano10.259 8urov
swse , Di,.qia JodOe.n~ 26

Se constată predominanţa categoriei de localităţi de marime medie Între 7.000 şi 10.000 de locuitori dar şi o dispunere a potenţialului demografic sub forma a 2 axe relativ cu Valea Prahovei respectiv Valea Teleajenului.
Ierarhizarea localităţilor pe categorii de mărime după numărul de locuitori se
prezintă după cum urmează:
Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa
intravilan
Nr. Teritoriului intravilan 1990- conform P.U.G. Diferenţa
Crt. Localitatea administrativ 1992
aprobat
ha ha ha ha %
O 1 3 4 5 6 7
1. Ploieşti 5.828 3.581 5.113 1.532 43
2 Bucov 4.903 757 871 114 15
3 Bărcăneşti 3.726 562 761 199 35
4 Târgşoru Vechi 4.846 432 491 58 14
5 Ariceşti Rahtivani 8.133 627 683 56 9
6 Brazi 4.547 421 982 561 134
7 Blejoi 2.024 512 477 -35 93
8 Berceni 3.102 425 516 91 21
9 Păuleşti 5.398 775 794 19 2
TOTAL zona
aglomeratiei
10 42.507 8.091 10.687 2.596 366
Total zona suburbana
36.679
4.510
5.574 1.063
Nr. Populatie totala Populatia totala Densitate loc/kmp Densitate loc/kmp
Localitatea 1992 nr. nr. 2002 1992 2002
Crt.
nr nr loc/kmp loc/kmp
O 1 8 9 10 11
1. Ploieşti 254.733 237.420 7.114 4.643
2 Bucov 10.038 10.259 1.326 1.178
3 Bărcăneşti 9.205 9.024 1.638 1.186
4 Târgşoru Vechi
7.945 8.716 1.838 1.776
5 Ariceşti Rahtivani
8.067 8.066 1.287 1.181
6 Brazi 8.232 8.033 1.958 818
7 Blejoi 7.553 7.877 1.475 1.651
8 Berceni 5.890 5.987 1.387 1.161
9 Păuleşti 5.193 4.976 670 627
TOTAL zona
aglomeratiei
10 316.856 300.358 3.916 2.811
Total zona suburbana
62.123
62.938
1.377 1.129
27

Mărimea medie a unei comune, În ceea ce priveşte numărul de locuitori este de 7.500 persoane, mai mare decât media pe ţară (3.820 persoane).
Grupele de mărime ale comunelor ce deţin Între 7.000 - 10.000 de locuitori au o pondere de peste 80% din totalul acestora, având În total un număr de locuitori de peste 75% din populaţia rurală a zonei. Comunele mari, din categoria peste 10.000 locuitori, sunt reprezentate numai de Bucov, În timp ce restul localităţi lor cu excepţia municipiului Ploieşti se Înscriu În grupa de mărime medie.
Amplasarea În imediata apropiere a municipiului Ploieşti a constituit un alt factor determinant pentru mărimea şi evoluţia localităţi lor care compun zona metropolitană, dispunerea spaţială a acestora fiind de altfel caracteristică pentru localizarea comunelor de mărime medie şi mare şi la nivelul judeţului Prahova şi reprezentând arii cu un potenţial important din punct de vedere demografic.
Tipologia funcţională a localităţi lor
Profilul economic al localităţilor este generat de tipul principalelor funcţiuni economice de mărimea şi complexitatea activităţilor economice şi de distribuţia forţei demuncă pe principalele sectoare economice de activitate.
Structura reţelei de localităţi urbane şi rurale a zonei metropolitane Ploieşti pune În evidenţă un bun potenţial de dezvoltare a activităţilor terţiare şi secundare, având următoarele principale tipuri de localităţi:
Localităţi urbane
municipul Ploiesti având importantă interjudeteană si reşedinţă de judeţ, - principal centru economico-social cu funcţiuni complexe industriale şi terţiare - administrative, politice, cercetare¬dezvoltare, Învăţământ superior. EI constituie şi un important nod de comunicaţii având şi o importantă concentrare de dotări publice (ocrotirea sănătăţii, Învăţământ, cultură, sport, comerţ, financiar¬bancare);
Localităţi rurale
Tipologia funcţională a localităţilor rurale se prezintă astfel:
sate cu activităti predominant agricole - peste 60 % din numărul total de sate;
sate cu activităti predominant industriale - Brazii de Sus, Brazii de Jos, Negoieşti, Popeţi (com. Brazi), Bucov, Chiţorani, Pleaşa (com. Bucov), Păuleşti;
sate cu activităţi agricole - industriale - terţiare: Ariceşti Rahtivani, Berceni, Blejoi.
28

LOCUIREA
Conform datelor preliminare ale Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2002, situaţia locuinţelor la nivelul judeţului Prahova se prezintă astfel:
Judeţul Urban % Rural %
Prahova
Număr locuinte 307.743 158.393 51,4 149.350 48,6
Număr camere de locuit 851.660 404.013 47,4 447.647 52,6
Suprafată locuibilă (mp) 11.803.999 6.179.234 51,9 5.724.765 48,1
Număr qospodării 281.163 146.233 52,0 134.930 48,0
Populatie 829.224 420.005 50,7 409.219 49,3
Sursa: P.A. T.J. Prahova
Din acest tabel se poate observa că situaţia locuinţelor este relativ echilibrată Între mediul urban şi mediul rural.
Se remarcă În mediul rural o pondere crescută a numărului de camere de locuit (52,6 %) comparativ cu cea a numărului de locuitori. În mediul urban, situaţia se prezintă astfel, procentul numărului camerelor de locuit (47,4 %) este inferior celui care reprezintă ponderea populaţiei (50,7 %).
Principalii indicatori de locuire la nivelul zonei metropolitane şi a judeţului Prahova (2002), comparativ cu media pe ţară, se prezintă astfel:
Indicatorul Judeţul România Zona
Prahova metropolitană
Numărul de 371 374 360
locuinţe/1.000 locuitori
Suprafaţa locuibilă
(mp) pe:
• o locuintă 38,7 37,5 39
• o persoană 14,5 14,2 14
Locuinte Slocuibila Slocuibila Populatia Locuinte la Slocuibila
Nr. pe locuitor 1000 pe locuinta
Crt. Denumire localitate 2002 2002 2002 totala 2002 locuitori 2002
nr. mp mp/locuitor nr. 2002
mp
1 Ploiesti 88.011 3.321.805 14 237.420 371 38
2Aricestii Rahtivani 2.695 116.144 14 8.066 334 43
3 Barcanesti 2.792 119.263 13 9.024 309 43
4 Berceni 1.777 73.734 12 5.987 297 41
5Bleioi 2.375 116.280 15 7.877 302 49
6 Brazi 2.811 116.657 15 8.033 350 42
7 Bucov 3.308 145.543 14 10.259 322 44
8 Paulesti 2.000 91.981 18 4.976 402 46
9 Targsoru Vechi 2.409 107.040 12 8.716 276 44
10 TOTAL 108.178 4.208.447 14 300.358 360 39
29

Analiza comparativă a indicatorilor de locuire pentru localităţile ce compun zona metropolitană pune În evidenţă următoarele aspecte:
muncipiul Ploieşti se situează sub valoarea mediei pe zonă la indicatorul suprafaţă locui bilă pe locuinţă cu 38 faţă de 39 mp indicând viitoare presiuni la nivelul cererii de terenuri pentru locuinţe.
Pentru Ploieşti valoarea indicatorului locuinţe la 1000 de locuitori de 371 superioară mediei pe zonă arată că presiunea cererii de locuinţe este relativ scăzită faţă de Berceni care are 297 locuinţe la 1000 de locuitori dar se situează sub media pe ţară (374)
cererile de locuinţe vor fi mai numeroase În comunele Berceni, Blejoi, Bărcăneşti şi Târgşoru Vechi
modificările În structura cererii de locuinţe În sensul creşterii suprafeţei locuibile pe persoană spre o medie comparabilă cu cea a ţărilor vest europene de 15-20mp/ locuitor va afecta toate localiăţile cu excepţia comunei Păuleşti care Înregistrează o medie de 18mp suprafaţă locuibilă pe locuitor. Cele mai mari presiuni se vor Înregistra În comunele Berceni, Bărcăneşti şi Târgşoru Vechi
În judeţul Prahova numărul de locuinţe la 1.000 locuitori este sensibil egal cu indicele pe ţară, iar suprafaţa locui bilă/o locuinţă (38,7 mp), precum şi cea pe o persoană (14,4), sunt uşor superioare mediei pe ţară. Faţă de aceste valori indicii calculaţi pentru zona metropolitană Înregistrează valori sensibil mai mari În 2002 situându-se Între 14 şi 18mp.
30

SUPRAFATA LOCUIBILA IN MPI LOCUITOR IN 2002 FATA DE 1992
20
18
16
14
12
11
10
:m
"
•0
o::

11
11
10
10
•c •0 •N >
" ." i" g
le ai rn
" rn
rn
LOCALITATI
Diferenta Slocuibila S Slocuibila
Nr. Denumire Locuinte Locuinte locuinte Slocuibila pe locuitor locuibila pe locuitor
Crt. localitate 1992 2002 1992- 1992 1992 2002 2002
nr. nr. 2002 mp mp/locuitor mp/locuitor
(%) mp
1 Ploiesti 86.828 88.011 1 2.913.000 11 3.321.805 14
2Aricestii Rahtivani 2.531 2.695 6 95.000 12 116.144 14
3 Barcanesti 2.719 2.792 3 101.000 11 119.263 13
4 Berceni 1.618 1.777 10 60.000 10 73.734 12
5Blejoi 2.370 2.375 O 96.000 13 116.280 15
6 Brazi 2.614 2.811 8 99.000 12 116.657 15
7Bucov 2.951 3.308 12 112.000 11 145.543 14
8Paulesti 1.934 2.000 3 70.000 13 91.981 18
9 Targsoru Vechi 2.076 2.409 16 76.000 10 107.040 12
10 TOTAL 105.641 108.178 2 3.622.000 11 4.208.447 14
Pentru zona metropolitană numărul de locuinţe a Înregistrat În perioada 1992¬2002 evoluţia ilustrată de graficul de mai jos.
31

NUMARUL DE LOCUINTE 2002 FATA DE 1992 PE LOCALITATI
I O Locuinte 1992 nr. • Locuinte 2002 nr. I
TOTAL 108.178
11U5.641
Targsoru Vechi ~?.409
2.076
Paulesti ~ 2.000
1.934
Bucov ~3.308
2.951
Brazi ~~811
2.614
Blejoi ~2.375
2.370
Berceni ~ 1.777
1.618
Barcanesti ~~792
2.719
Aricestii Rahtivani ~~695
2.531
Ploiesti 88.011
6.828
20.000
40.000
60.000 LOCALITATI
60.000
100.000
120.000
Locuinţele noi construite În perioada 1994 - 2000, după numărul de camere, se prezintă astfel:
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Locuinţe - total 1.230 1.357 1.182 1.280 1.306 1.327 1.215
• cu 1 cameră 129 123 97 70 75 105 69
• cu 2 camere 317 346 283 321 341 249 263
• cu 3 camere 451 529 457 477 418 463 381
• cu 4 camere 175 236 199 215 247 258 250
• cu 5 camere 158 123 146 197 225 252 252
şi peste
Sursa: P.A. T.J. Prahova
Analizând datele prezentate În tabelul de mai sus se constată că ponderea cea mai mare o reprezintă apartamentele cu 3 camere, urmate de cele cu 2 camere până În anul 1998, situaţia schimbându-se În anii 1999 şi 2000 când ponderile apartamentelor cu 2, 4 şi 5 camere sunt sensibil egale. Acest lucru reprezintă o Îmbunătăţire a confortului locuirii.
La indicatorul număr de persoane pe o cameră localităţile Brazi şi Păuleşti se situează pe o poziţie favorizată cu o medie sub 1,0 În timp ce pentru restul localităţilor din zona metropolitană se Înregistrează valori Între 1,0 şi 1,34 persoane pe o cameră faţă de 0,97 media pentru judeţul Prahova şi de 1,05 media pentru România.
32

DOTĂRI PUBLICE CU ROL DE SERVIRE TERITORIAL
Dotări În domeniul învătământulul
.
Analiza dotărilor din domeniul învăţământului s-a făcut pe baza datelor din "fişa localităţilor" (anul 2002), furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova.
Numărul de unităţi de învăţământ a fost în anul şcolar 2002 următorul:
Scoli in Scoli in
Denumire Gradinite Gradinite invatamantul invatamantul
localitate 1992 nr. 2002 nr. primar si primar si Licee 1992 Licee 2002
gimnazial gimnazial
1992 2002
Ploiesti 56 48 44 32 17 19
Aricestii
Rahtivani 6 5 6 5
Barcanesti 5 3 5 3 1 1
Berceni 5 5 4 4
Blejoi 3 3 2 2
Brazi 5 6 5 5
Bucov 4 4 4 4
Paulesti 3 3 3 3
Targsoru Vechi 3 3 3 3
TOTAL 90 80 76 61 18 20
Scoli Scoli Scoli Scoli Institutii de Institutii de
invatamant invatamant
Denumire localitate profesionale profesionale postliceale postliceale universitar universitar
1992 2002 1992 2002 1992 2002
Ploiesti 9 1 7 3 1 2
Aricestii Rahtivani
Barcanesti 1
Berceni
Blejoi
Brazi
Bucov 1
Paulesti
Targsoru Vechi
TOTAL 11 1 7 3 1 2
33

Copii Copii
Denumire localitate inscrisi in inscrisi in Elevi nr. Elevi nr. Studenti nr. Studenti nr.
gradinite gradinite Total 1992 Total 2002 Total 1992 Total 2002
1992 2002
Ploiesti 6.473 4.720 51.480 42.834 3.106 8.021
Aricestii Rahtivani 360 271 797 1.010
Barcanesti 360 224 1.889 1.861
Berceni 224 180 556 619
Blejoi 258 180 789 710
Brazi 260 200 745 711
Bucov 346 245 1.271 1.078
Paulesti 144 122 365 304
Tarqsoru Vechi 295 240 865 946
TOTAL 8.720 6.382 58.757 50.073 3.106 8.021
Denumire localitate Personal didactic Personal didactic Sali de clasa Sali de clasa
nr. Total 1992 nr. Total 2002 1992 2002
Ploiesti 3.263 3.016 963 1.077
Aricestii Rahtivani 77 84 25 45
Barcanesti 124 133 52 42
Berceni 47 48 19 18
Bleioi 56 53 20 18
Brazi 56 57 26 24
Bucov 89 72 35 27
Paulesti 33 26 17 17
Tarqsoru Vechi 57 62 26 28
TOTAL 3.802 3.551 1.183 1.296
În urma analizei evoluţiei procesului de Învăţământ s-au desprins
următoarele concluzii:
faţă de anul 1992 populaţia şcolară a scăzut cu aproape 14,8% faţă de 7 % media pentru judeţul Prahova;
numărul cadrelor didactice a scăzut cu 6,6% faţă de 11 % media pentru judeţul Prahova şi faţă de anul 1992;
diminuarea constantă a numărului de elevi se datorează Îmbătrânirii populaţiei;
numărul de unităţi şcolare grădiniţe şi scoli a scăzut cu 11 % respectiv 19,7% faţă de 10 % media de scădere la nivelul judeţului şi faţă de anul 1992.
Analiza prezentată pune În evidenţă diferenţierile dintre diverse unităţi administrativ-teritoriale În ceea ce priveşte gradul de dotare În domeniul
34

învăţământului şi tipurilor de învăţământ. Principalii indicatori analizaţi au fost: numărul de elevi pe sală de clasă şi numărul de elevi ce revin la un cadru didactic.
Denumire localitate Sali de clasa 2002 Elevi la 1 cadru Elevi la o sala de
didactic clasa
Ploiesti 1.077 18,4 51,6
Aricestii Rahtivani 45 15,3 28,5
Barcanesti 42 15,7 49,6
Berceni 18 16,6 44,4
Blejoi 18 16,8 49,4
Brazi 24 16,0 38,0
Bucov 27 18,4 49,0
Paulesti 17 16,4 25,1
Targsoru Vechi 28 19,1 42,4
TOTAL 1.296 18,2 49,8
Situaţia zonei metropolitane comparativ cu cea a judeţului Prahova şi faţă de România prezintă un indicator defavorabil la numărul de elevi pe cadru didactic de 18,2 (faţă de 16,7 media judeţeană şi faţă de 14,3 media pe ţară). Cele mai ridicate valori pentru acest indicator se înregistrează în municipiul Ploieşti - 18,4 şi comunele Bucov - 18,4 şi Târgşoru Vechi - 19,1.
În ceea ce priveşte numărul de elevi pe sală de clasă la nivelul unităţilor administrativ teritoriale se remarcă unele dezechilibre:
o încărcare sub 30 de elevi pe clasă în Păuleşti şi Ariceştii Rahtivani;
o încărcare peste 40 de elevi pe clasă municipiul Ploieşti, Bucov, Blejoi, Bărcăneşti, Berceni şi Târgşoru Vechi
Dotări În domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale
Reţeaua sanitară din zona metropolitană, la nivelul anului 2002, (conform datelor statistice din fişele localităţi lor) se compune din 6 spitale, 10 dispensare medicale, 1 policlinică, şi puncte farmaceutice.
Policlinici nr. Dispensare 2002 Spitale nr. 2002
Denumire localitate 2002
Ploiesti 1 8 6
Aricestii Rahtivani 1
Barcanesti
Berceni
Blejoi
Brazi 1
Bucov
Paulesti
Targsoru Vechi
TOTAL 1 10 6
35

Denumire localitate medici nr. medici nr. Nr. Pacientii Nr. Pacientii
Total 1992 Total 2002 medic 1992 medic 2002
Ploiesti 223 547 1.142 434
Aricestii Rahtivani 10 7 807 1.152
Barcanesti 9 4 1.023 2.256
Berceni 9 2 654 2.994
Blejoi 4 4 1.888 1.969
Brazi 8 7 1.029 1.148
Bucov 13 6 772 1.710
Paulesti 9 1 577 4.976
Tarqsoru Vechi 9 4 883 2.179
TOTAL 294 582 1.078 516
Paturi in Paturi in
Denumire Populatie Populatia Paturi in Paturi in spitale la spitale la
localitate totala 1992 totala nr. spitale 1992 spitale 2002 1000 1000
nr. 2002 locuitori locuitori
1992 2002
Ploiesti 254.733 237.420 3.070 2.708 12 11
Aricestii Rahtivani 8.067 8.066 O O
Barcanesti 9.205 9.024 O O
Berceni 5.890 5.987 O O
Blejoi 7.553 7.877 O O
Brazi 8.232 8.033 O O
Bucov 10.038 10.259 O O
Paulesti 5.193 4.976 O O
Tarqsoru Vechi 7.945 8.716 O O
TOTAL 316.856 300.358 3.070 2.708 10 9
Analiza indicatorilor generali la nivelul anului 2002, În baza datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică pune În evidenţă următoarele probleme ale reţelei de dotări din domeniul sănătăţii:
• numărul de locuitori ce revin la un medic este de 516 pentru media zonei metropolitane faţă de 600 media pe judeţ, şi mai mic decât 529 care reprezintă media pe ţară, indicând o concentrare a cadrelor medicale În municipiul Ploieşti - 434 pacienţi la un medic faţă de 4.976 pacienţi la un medic În Păuleşti. Se remarcă o situaţie nesatisfăcătoare la nivelul tuturor comunelor care compun zona metropolitană În care numărul medicilor a scăzut faţă de anul 1992 cu 89% În Păuleşti (scăderea cea mai accentuată) şi numai 12,5 % În Brazi (scăderea cea mai mică)
• numărul de paturi la 1.000 locuitori este de 9 situându-se peste media pe judeţ -7,05, şi situându-se peste valoarea mediei pe ţară (7,43).
36

La nivelul judeţului s-a realizat şi restructurarea sistemului de protecţie a copilului În dificultate. Astfel instituţiile rezidenţiale existente (leagăn de copii) au fost transformate În servicii publice de suport şi unităti comunitare de tip familial. În structura Direcţiei Generale Judeţene pentru' Protecţia Copilului (D.G.J.P.C.) din cadrul Consiliului Judeţean Prahova se află Centrul de Plasament nr. 1 Ploieşti care s-a transformat În iunie 2002 În Complexul de Servicii Comunitare "Sf. Andrei" - Ploieşti
De asemenea D.G.J.P.C. a dezvoltat servicii complementare destinate copiilor În dificultate şi familiilor acestora, În Centrul de primire şi Îngrijire de zi Ploieşti
Dotări culturale
Principalele dotări culturale din mediul urban şi rural de care dispune zona metropolitană sunt:
• Teatrul Municipal "Toma Caragiu" În municipiul Ploieşti;
• Filarmonica "Paul Constantinescu" În municipiul Ploieşti;
• 1 case de cultură În municipiul Ploieşti;
• Casa de Cultură a Sindicatelor În mun. Ploieşti;
• 8 cămine culturale În satele reşedinţă de comună;
• Biblioteca Judeţeană "Nicolae Iorga" Ploieşti;
• 8 biblioteci publice;
• 1 muzeu de importanţă naţională: Muzeul Naţional al Petrolului -Ploieşti;
• 3 muzee de importanţă judeţeană:
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova - Ploieşti cu secţiile: Muzeul Ceasului "Nicolae Simache", Muzeul Memorial "Nichita Stănescu", Muzeul Memorial "I.L. Caragiale", Muzeul Memorial "Paul Constantinescu" În Ploieşti, iar În judeţ:
Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii - Ploieşti; Palatul Culturii cu secţiile: Muzeul de Biologie Umană şi Acvariul (Ploieşti), Muzeul Rezervaţiei Bucegilor - oraş Sinaia, Muzeul Cheia - com. Măneciu; Muzeul Sării (Casa Cămărăşiei) - oraş SIănic;
Muzeul Judeţean de artă - Ploieşti cu secţia: Muzeul Memorial "Nicolae Grigorescu";
• 12 cinematografe;
37

Denumire Populatie Populatia Cinematgrafe Cinematografe Teatre Teatre Biblioteci Biblioteci
totala totala nr.
localitate 1992 nr. 2002 1992 2002 1992 2002 1992 2002
Ploiesti 254.733 237.420 6 5 5 81 74
Aricestii Rahtivani 8.067 8.066 1 5 5
Barcanesti 9.205 9.024 5 6
Berceni 5.890 5.987 1 3 3
Bleioi 7.553 7.877 1 4 3
Brazi 8.232 8.033 1 7 6
Bucov 10.038 10.259 1 5 5
Paulesti 5.193 4.976 1 4 3
Targsoru Vechi 7.945 8.716 1 3 3
TOTAL 316.856 300.358 13 O 5 5 117 108
Dotări sportive
Principalele dotări sportive din mediul urban şi rural de care dispune zona metropolitană sunt:
1 săIă de sport independentă În Ploieşti; 1 patinoar În mun. Ploieşti;
1 bazin Înot acoperit În Ploieşti;
4 complexe sportive situate În mun. Ploieşti; stadioane În: mun. Ploieşti;
8 terenuri de fotbal În comune;
Dotări financiar bancare
Sectorul unităţilor bancare şi financiare a Înregistrat o dezvoltare deosebită Începând cu anul 1990, băncile existente menţinându-şi rolul şi poziţia, În plus apărând bănci particulare şi societăţi de asigure cu capital privat. În mun. Ploieşti sectorul bancar este cel mai dezvoltat existând 17 bănci. Unităţile bancare şi financiare au următoarea distribuţie În zona metropolitană:
• Bănci:
- Banca Naţională - Sucursala Prahova - mun. Ploieşti
- Banca Comercială Română - Sucursala Prahova - Agenţia
Tache Ionescu - mun. Ploieşti;
- Banca Română pentru Dezvoltare, Groupe Societe Generale S.A. - Sucursala Prahova - mun. Ploieşti;
- Raiffeisen Bank - sucursala Prahova - mun. Ploieşti;
38

- Banca Comerială "Ion Ţiriac" - sucursala Ploieşti, Agenţia
"Metro" Ploieşti;
- Finansbank - sucursala Prahova;
- BANC POST - Sucursala Prahova - mun. Ploieşti
- Banca Transilvania - Sucursala Prahova, Agenţia PIB;
- Banca de Credit şi Dezvoltare ROMEXTERRA - Sucursala
Prahova;
- Eurom Bank - sucursala Prahova - mun. Ploieşti;
- ING. BANK - sucursala Prahova, mun. Ploieşti;
- ABN AMRO BANK - sucursala Ploieşti;
- CITIBANK - Sucursala Ploieşti;
- Demirbank - sucursala Ploieşti;
- Banca Comercială Carpatica - sucursala Ploieşti;
- Casa de Economii şi Consemnaţiuni - sucursala Prahova, 8
agenţii - mun. Ploieşti;
• Trezoreria jud. Prahova - mun. Ploieşti;
• Trezoreria mun. Ploieşti.
Dotări juridice
Instituţiile juridice sunt prezente numai În municipiul Ploieşti după cum urmează:
- tribunal În mun. Ploieşti;
- judecătorie În munnicipiul Ploieşti..



inapoi