Licitatii Imobiliare Online "Standardul pentru licitatii imobiliare!"
Cauta Proprietati:


Inscrie-te aici pentru a primi informații despre licitațiile noastre!



Informatii Despre Palatul Culturii Ploiesti


Informatii Despre Muzeul Judetean De Biologie Ploiesti


Informatii Despre Muzeul Ceasului Ploiesti


Informatii Despre MUZEUL JUDETEAN DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE PLOIESTI


Informatii Despre Muzeul Petrolului Ploiesti


 
ȘTIRI
Orasul Baicoi
Data Adaugarii: 2009-05-20
Sursa: Wikipedia

Băicoi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol sau secţiune are multe probleme. Puteţi ajuta la rezolvarea lor sau să le discutaţi pe pagina de discuţie.
Calitatea informaţiilor sau a exprimării trebuie îmbunătăţită. Marcat din aprilie 2006.
Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din martie 2009.

Băicoi
- Oraş -

Stemă

Băicoi
Coordonate: 45°2′43″N 25°51′57″E / 45.04528, 25.86583
Ţară România
Judeţ Prahova
Atestare documentară
Localităţi componente [ ascundere ]Vezi listă ->
Dâmbu
Lilieşti
Schela
Tufeni
Ţintea
Guvernare
- Primar Ciprian Gheorghe Stătescu[1]
Populaţie (2002)[2]
- Total 20.020 locuitori
Site: http://www.baicoi.ro (ro)

Băicoi este un oraş din judeţul Prahova, Muntenia, România.

Cuprins [ascunde]
1 Aşezare (date geografice)
2 Clima
3 Facilităţi
4 Date istorice
5 Demografie
6 Componenţa pe cartiere
7 Stema
8 Note
9 Legături externe


[modifică] Aşezare (date geografice)
Oraşul Băicoi este situat în mijlocul judeţului Prahova pe următoarele coordonate: 45,02 grade latitudine nordică şi 25,52 grade longitudine sudică la o distanţă de 20 km nord de Ploieşti, respectiv 16 km sud de Câmpina, la un nivel mediu de 250 m deasupra mării. Înălţimea maximă (406 metri), raportată la nivelul mării, se atinge în cadrul oraşului Dealul Ţintea. Oraşul se întinde pe o lungime de 17 km (de la intrarea în Tufeni dinspre Mislea până la ieşirea spre Găgeni - Canton). Este dezvoltat practic de-a lungul arterei principale (Strada Republicii), din care pleacă mai multe străzi, acestea nedepăşind însă ca lungime 2-3 km decât foarte rar.


[modifică] Clima
Clima oraşului este continentală de deal, cu o temperatură medie anuală de 9-10 grade °C, media precipitaţiilor fiind de aproximativ 600 mm anual.


[modifică] Facilităţi
Băicoiul are încălzire bazată pe gaze naturale, oraşul este electrificat în întregime, reţeaua de apă şi canalizare acoperă mai mult de 70% din suprafaţă.


[modifică] Date istorice
Primele vestigii istorice descoperite pe raza oraşului s-au găsit la Ţintea şi datează din aproximativ 341 î.Hr. Este vorba de monede dacice şi un tezaur de tetradrahme. S-au descoperit şi urme de aşezări dacice din perioada Marelui Stat Dac (82-44 î.Hr.), precum şi urme ale culturii Dridu (sec. VII-X). Atestarea documentară: 20 mai 1597, dată legată de întâiul unificator al românilor Mihai Viteazul. Este vorba de un document domnesc prin care domnitorul dă la schimb moşia Băicoiului lui Manole şi Necula Logofăt pentru a primi moşia Ploieştilor.

Alte date importante din istoria oraşului:

1859-1860 - au loc manevrele armatei Principatelor Unite;
1948 - comuna Băicoi devine oraş;
1968 - cu prilejul reorganizării administrativ-teritoriale a ţării, oraşul Băicoi se uneşte cu comuna Ţintea, sub titulatura de Băicoi, cu rang de oraş.

[modifică] Demografie
Populaţia activă reprezintă aproximativ 42% din total, iar mai mult de 60% este ocupată în industrie şi servicii. Băicoienii sunt în proporţie de 98% de naţionalitate română, restul fiind roomi, maghiari etc. De asemenea, în proporţie de 97% băicoienii sunt creştini ortodocşi ca şi religie, existând însă în oraş şi creştini catolici, adventişti, atei, evanghelişti, penticostali etc, majoritatea minorităţilor religioase având în oraş locaşe de cult, case de rugăciune sau biserici. Ca o curiozitate, cei mai longevivi băicoieni au trăit 104 ani: Ecaterina Dobrica (1840-1944), respectiv Vasile Cazan (1893-1997).

Evoluţia populaţiei la recensăminte:



[modifică] Componenţa pe cartiere
Oraşul Băicoi are în componenţă următoarele cartiere:

Schela, în care sunt concentrate cele mai importante unităţi economice ale oraşului, situat la intrarea în oraş dinspre DN1 - Paralela 45;
Tufeni, situat în nordul extrem al oraşului, oarecum izolat de restul Băicoiul, alături de o mică zonă cunoscută sub numele de "Cotoiu".
"Centrul Vechi" al oraşului, cândva loc de promenadă şi de întalniri pentru tinerii anilor '65-'80, cu aleea sa de plopi falnici, reprezenta o atracţie cu parfum interbelic datorita unora dintre cladiri si a domeniului Domnitei ....
Tot in aceasta zona se află unităţile administrative ale oraşului (Primărie, Fisc), Gradinita, Şcoala generala "a domnului Ghenoiu" (Domnul Ghenoiu a fost un prestigios director al acestui lăcas, sub îndrumarea caruia au activat cei mai straluciţi profesori ai oraşului din perioada 1960-1980, anume doamnele profesoare Popescu, Vasile, Oprişan, Diaconu, domnul invatator Popescu si domnul profesor Iancu Constantin), Liceul şi o zonă comercială şi de servicii;

Lilieşti, care în urma amplasării aici a câtorva cvartale de locuinţe în perioada comunistă, tinde să devină centrul oraşului: depersonalizat, trist si lipsit de orice atracţie pentru generaţiile care vin.
Dâmbu, situat în estul oraşului, spre ieşirea cu Scorţeni şi
Ţintea, fostă comună, situată în SE, întinzându-se până la ieşirea spre Găgeni, respectiv Plopeni, cunoscută în ţară, şi nu numai, pentru zăcămintele de petrol şi pentru proprietăţile apelor din Valea Stelii (Senin).
'Text aldin'Text aldin'


[modifică] Stema
Stema oraşului Băicoi este un scut despicat. Prima parte, tăiată, cuprinde sus, în câmp verde, trei lacrimi de argint; în câmp inferior, pe azur, se află o acvilă bicefală ieşindă de argint. În partea din stânga, pe azur, sunt trei brâuri negre. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificaţia elementelor este:

Lacrimile de argint şi acvila bicefală de argint ieşindă fac aluzie la familiile boiereşti Ghica şi Cantacuzino, familii care au deţinut proprietăţi în localitate.
Din aceste familii se trage prinţesa Cleopatra Trubeskoi, care a deţinut în Băicoi un palat şi care a contribuit la ridicarea spirituală şi culturală a localităţii prin ctitorirea unei biserici şi prin înfiinţarea unei şcoli.

Brâurile negresimbolizează ţiţeiul, localitatea fiind cunoscută prin activitatea de extracţie a ţiţeiului.
Coroana murală, de argint, cu trei turnuri crenelate, semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.



inapoi