Licitatii Imobiliare Online "Standardul pentru licitatii imobiliare!"
Cauta Proprietati:


Inscrie-te aici pentru a primi informații despre licitațiile noastre!



Informatii Despre Palatul Culturii Ploiesti


Informatii Despre Muzeul Judetean De Biologie Ploiesti


Informatii Despre Muzeul Ceasului Ploiesti


Informatii Despre MUZEUL JUDETEAN DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE PLOIESTI


Informatii Despre Muzeul Petrolului Ploiesti


 
ȘTIRI
Orasul Campina
Data Adaugarii: 2009-05-20
Sursa: Wikipedia

Câmpina
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Câmpina
- Municipiu -

Stemă

Câmpina
Coordonate: 45°7′48″N 25°44′24″E / 45.13, 25.74
Ţară România
Judeţ Prahova
Atestare documentară 1503
Guvernare
- Primar Horia Laurenţiu Tiseanu[1] (PD-L[1], ales 2004)
Suprafaţă
- Total 7.4 km²
Altitudine 426 metri n.m.
Populaţie (2002)[2]
- Total 38.789 locuitori
- Densitate 5.237 loc./km²
Site: Primăria Câmpina (ro)

Câmpina este un municipiu din judeţul Prahova, Muntenia, România. În 2002 avea o populaţie de 38.789 locuitori.

Amplasat într-un adevărat amfiteatru natural, Municipiul Câmpina este situat pe Valea Prahovei şi este înconjurat de trei râuri (Câmpiniţa, Doftana, Prahova), care au modelat terasa Câmpina.

Cuprins [ascunde]
1 Istorie
2 Personalităţi
3 Populaţia
4 Cronologie
5 Cultură
6 Obiective turistice
7 Licee/colegii din Câmpina
8 Galerie de imagini
9 Note
10 Legături externe


[modifică] Istorie
Câmpina a fost menţionată documentar în anul 1503, iar în 1593 apare consemnată ca punct de vamă pe drumul spre Transilvania. În 1663 devine târg, iar în 1864 este ridicată la rangul de oraş. În 1890, la Câmpina se ridică prima schelă petrolieră din ţară, iar în 1895 se construieşte rafinăria "Fabrica Nouă", pe atunci cea mai mare din Europa. În 1994 oraşul Câmpina a fost declarat municipiu. Localitatea, cu statut de târg în 1663, se dezvoltă treptat, beneficiind în 1791 de prima amenajare a drumului pe Valea Prahovei, datorită trupelor austriece.


[modifică] Personalităţi
Începând cu 1836, când poetul Cezar Bolliac, găzduit de boierul progresist I. Câmpineanu, descrie frumuseţile locurilor acestea, prin Câmpina îşi vor perinda paşii nenumarate personalităţi culturale: Dimitrie Bolintineanu, Ion Heliade Rădulescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, George Coşbuc, N.Grigorescu, C-tin Istrati, Eugen Jebeleanu, Geo Bogza etc., scriitori care şi-au legat viaţa şi opera de aceste meleaguri.


[modifică] Populaţia
Anul Populaţie
1897 3774
1912 8.500
1950 22.800
1977 32.503
1992 41.554
2000 38.758
2002 38.789
2006 42.473

[[wiki]] Acest articol sau această secţiune trebuie pus(ă) în formatul standard.
Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol a fost etichetat în noiembrie 2008


[modifică] Cronologie
-1503 ianuarie 8 - este data primei atestări documentare a localităţii, datorită moşneanului Mansul (ori Mancsul ?) ce duce 425 livre de ceară de albine spre vânzare la Braşov şi este consemnat în registrul vigesimal (de taxă vamală) la poarta cetăţii. În acelaşi an se consemnează prezenţa a altor doi moşneni din Câmpina, Şerban şi Costea, ce vor aduce spre vânzare tot ceară.

-1663 septembrie 23 - apare pentru prima dată într-un act de vânzare (zapis) a unui teren pentru casă denumirea de "târg" a Câmpinei.

-1674 martie 12 - vama de la Câmpina este atestată prin hrisovul emis de cancelaria domnească în anii de domnie al lui Duca Vodă (1673-1678). "...iar drumul Câmpinei este numai poteci şi scală (vamă) de neguţători". Sub denumirea de "vamă a Prahovei", vama din această zonă ce controla traficul comercial intens de pe Valea Prahovei este atestată încă din anul 1422 octombrie 23, din anii domniei lui Dan al II-lea, fără a i se preciza locul.

-1697 mai 4 - printr-un act de vânzare al unui teren din localitate, este atestată pentru prima dată prezenţa păcurii pe moşia moşneanului câmpinean, pe nume Lambă.

-1783 - Câmpina devine târg liber şi capătă o serie de drepturi.

-1799 - prin jalbă către domnie adresată de boierul Scarlat Câmpineanu domnitorului, Alex Moruzi îşi dă aprobarea iar Câmpina obţine dreptul de a ţine zi de târg (lunea).

-1861 aprilie 16 - se introduce iluminatul public cu felinare cu gaz (petrol lampant), Câmpina fiind al şaselea oraş din ţară iluminat cu acest nou sistem.

-1864 - prin decret domnesc semnat de Cuza Vodă, Câmpina este ridicată la rang de oraş.

-1864 - atraşi de mirosul petrolului, primii cetăţeni străini se stabilesc în localitate.

-1879 iunie 1 - intră în serviciu calea ferată Ploieşti-Predeal cu gară la Câmpina.

-1880 - Dumitru V. Hernia cumpără de la prinţul D.B. Stirbey cu suma de 120.000 lei-aur platoul sudic al oraşului în suprafată de 305 ha, bogat în petrol.

-1883 - se construieşte calea ferată Câmpina-Telega cu scopul transportului de lemne de pe Valea Doftanei ca şi a sării de la Ocna Telega.

-1886 - ing. Ion Gheorghiu, executorul testamentar al petrolistului D.V. Hernia (decedat în 1885), construieşte o rafinărie ce avea o capacitate de prelucrare de 125 tone cu scopul de a distila petrolul extras. Aceasta a fost ridicată pe platoul Bucea în zona autogării actuale.

-1887 - acelaşi ing. Ion Gheorghiu sapă pe malul râului Doftana o sondă montată pe gura unui puţ de petrol adânc de 145 m. Aceasta a produs eruptiv circa 500 tone/zi. Este prima sondă săpată la Câmpina.

-1890 - se constituie la Câmpina prima schelă petroliferă din ţară, din primele cinci sonde.

-1895 septembrie 17 - se întemeiază marea societate de petrol "Steaua Română" cu sediul în oraş.

-1897 - societatea "Steaua Română" va cumpăra de la moştenitorii Hernia acea suprafaţă de 305 ha bogată în petrol pentru suma de 5,5 milioane de lei-aur.

-1897 octombrie - intră în functie rafinăria societătii "Steaua Română", care marchează începutul prelucrării moderne a petrolului în România. La timpul său, a fost considerată cea mai mare din Europa şi cea mai modernă, având o capacitate de prelucrare de 1200 tone/zi.

-1897 - societatea olandeză "Amsterdam" amenajează pe râul Prahova în zona oraşului o hidrocentrală cu o putere de circa 220 kw. Ea va folosi curentul electric produs la săparea primelor trei sonde. Este considerată o premieră mondială în domeniul petrolului.

-1893-1896 - filologul si scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu va construi pe platoul Câmpiniţa castelul său bizar denumit "Iulia Hasdeu" după numele fiicei sale decedate.

-1898 - societatea "Steaua Română" va construi Atelierele centrale (ACC) cu scopul de a repara şi confecţiona utilaj petrolier

-1898 - se construieşte la Sinaia o hidrocentrală care, împreună cu termocentrala Doftana (provizorie), vor furniza curent electric Schelei Câmpina (1899).

-1899 - se înfiinţează pentru copiii cetăţenilor germani (majoritatea petrolişti) şcoala germană.

-1902 - se introduce apa curentă (la robinet) odată cu aducţiunea de apă prin conductă de la Breaza, ce era stocată în bazinul de la capătul cartierului Câmpiniţa.

-1902 - se inaugurează "Casa cu grifoni" situată pe bulevard, proprietatea petrolistului Gh. Ştefănescu, prima casă iluminată electric din oraş, având o instalatie proprie.

-1904 decembrie 1 - se înfiinţează prima şcoală de maiştri sondori şi rafinori din ţară şi din lume la timpul ei.

-1905-1907 - este construită şi intră în funcţie termocentrala de pe râul Prahova cu o putere instalată de 11.500 kw, ce furniza curent la schelele petrolifere: Câmpina, Moreni şi Buştenari.

-1906 - se încheie construcţia bisericii catolice după proiectul susţinut şi financiar de petrolistul ing. Anton Raky.

-1907 - la o sondă din schela Câmpina se experimentează pentru prima oară în ţară metoda americană de extragerea ţiţeiului prin gaz-lift.

-1907 - are loc la Bucureşti sesiunea a III-a a congresului mondial de petrol. Participanţii vor vizita la Câmpina schela, rafinăria şi scoala de maiştri.

-1907 - decedează la Câmpina (iulie) pictorul Nicolae Grigorescu, iar în luna august se stinge din viată filologul şi scriitorul B.P. Hasdeu.

-1908 - după planurile ing. N. Vasilescu Karpen se introduce iluminatul public şi casnic în oraş.

-1909 - prin fuziunea societăţilor "Regatul Român" şi "Astra" (cu capital anglo-olandez) se întemeiază societatea "Astra Română", cu sediul direcţiei tehnice la Câmpina şi cu ateliere la Poiana. Aceasta va deveni o filială a concernului anglo-olandez Shell.

-1913 septembrie 13 - a decedat, căzând cu avionul de constructie proprie, la Băneşti aviatorul Aurel Vlaicu.

-1917 octombrie - împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei, însoţit de mareşalul Von Makensen vizitează schela şi rafinăria "Steaua Română".

-1918 - moare la Paris (trimis ca delegat pe lângă guvernul francez) savantul Dr. C. Istrati, cea de-a treia personalitate ce a locuit la Câmpina.

-1929 septembrie - se introduce pentru uz casnic gazul de sondă de către societatea "Astra Română" la primii 43 de abonaţi.


[modifică] Cultură
Oraşul are şi astăzi o viaţă culturală intensă şi un nivel intelectual ridicat al locuitorilor săi.


[modifică] Obiective turistice

Castelul Iulia HasdeuBiserica romano-catolica Sfantul Anton de Padova cu o vechime de 102 ani(constructia s-a terminat in anul 1906,proiect sustinut de ing. Anton Raky) construita in stil baroc.
Biserica "de la Han", numită şi "Biserica de la Brazi", construită în 1883 de Sfântul Calinic de la Cernica, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Este cea mai veche clădire din Câmpina.
Capela "Hernea", construită în stil baroc în memoria pionierului petrolului câmpinean, Dumitru Hernea.
Castelul Iulia Hasdeu, creaţia lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, construit în memoria fiicei sale, Iulia Hasdeu (numit şi "Castelul Magului de la Câmpina"), care, alături de cavoul Iuliei Haşdeu din Cimitirul Bellu din Bucureşti, reprezintă una dintre construcţiile unicat realizate aproape exclusiv pe baza informaţiilor şi planurilor transmise de către Iulia (din "lumea de dincolo") în cadrul şedinţelor de spiritism organizate de tatăl său. [necesită citare] Aici a scris B. P. Haşdeu lucrarea de esoterism Sic Cogito ("aşa gândesc!") şi tot aici a realizat primele experienţe de psihofotografie.
Muzeul Nicolae Grigorescu, amenajat în fosta locuinţă a pictorului Nicolae Grigorescu.

[modifică] Licee/colegii din Câmpina
Colegiul Naţional Nicolae Grigorescu - (fost liceu teoretic)
Grupul Şcolar Energetic - Site internet
Grupul Şcolar Industrial de Petrol
Grupul Şcolar Forestier
Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini
Şcoala de Poliţie

[modifică] Galerie de imagini
Vedere din centrul orasului
Bustul lui B.P. Hasdeu
Monumentul eroilor
Muzeul N. Grigorescu

Statuia pictorului Grigorescu din curtea muzeului
Castelul Hasdeu
Castelul Hasdeu



inapoi