Licitatii Imobiliare Online "Standardul pentru licitatii imobiliare!"
Cauta Proprietati:


Inscrie-te aici pentru a primi informații despre licitațiile noastre!



Informatii Despre Palatul Culturii Ploiesti


Informatii Despre Muzeul Judetean De Biologie Ploiesti


Informatii Despre Muzeul Ceasului Ploiesti


Informatii Despre MUZEUL JUDETEAN DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE PLOIESTI


Informatii Despre Muzeul Petrolului Ploiesti


 
ȘTIRI
Orasul Valenii De Munte
Data Adaugarii: 2009-05-20
Sursa: Wikipedia

Vălenii de Munte
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Vălenii de Munte
- Oraş -

Casa memorială „Nicolae Iorga" din Vălenii de Munte

Stemă

Vălenii de Munte
Coordonate: 45°11′8″N 26°2′23″E / 45.18556, 26.03972
Ţară România
Judeţ Prahova
Atestare documentară 1431
Guvernare
- Primar Mircea Niţu[1] (PSD[1], ales 2008)
Suprafaţă
- Total 21,59 km²
Altitudine 350 metri n.m.
Populaţie (2002)[2]
- Total 13.309 locuitori
- Densitate 616 loc./km²

Vălenii de Munte este un oraş din judeţul Prahova, Muntenia, România, cu o populaţie de 13 309 locuitori. Se află în Depresiunea Vălenii de Munte, pe Valea Teleajenului, la 98 km faţă de municipiul Bucureşti, 28 km înspre nord faţă de municipiul Ploieşti şi la 89 km înspre sud-est faţă de municipiul Braşov. Se întinde pe o lungime de 5 kilometri. Se poate ajunge în oraş folosind DN1A Bucureşti - Ploieşti - Braşov. Este atestat documentar ca „târg al săcuienilor" şi vamă în secolul al XV-lea, într-o poruncă a lui Dan al II-lea de la 1431. Vălenii de Munte a fost reşedinţa lui Nicolae Iorga, aici găsindu-se în prezent Casa Memorială care poate fi vizitată. Ziua oraşului este pe 9 mai.

Factorii materiali prielnici de pe Valea Teleajenului au făcut ca prezenţa omului să fie atrasă încă din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice sau lucrările întâmplătoare au scos la iveală urme din vechime începând cu paleoliticul mijlociu şi continuând cu etapele succesive, mezoliticul şi neoliticul.

Cuprins [ascunde]
1 Istorie
1.1 Termeni derivaţi
2 Geografie
2.1 Limite
2.2 Clima
2.3 Reţeaua hidrografică
2.4 Solurile
3 Populaţia
4 Economie
4.1 Prahova Industrial Parc
4.2 Tymbark Maspex
4.3 Chivăran Com
5 Administraţie şi politică
5.1 Cartiere
5.2 Primăria
5.3 Consiliul Local
5.4 Alte instituţii administrative
6 Mass-media
7 Imnul oraşului
8 Descrierile şi semnificaţiile stemei
8.1 Descrierea stemei
8.2 Semnificaţiile elementelor însumate
9 Evenimente de interes naţional
10 Personalităţi marcante ale oraşului
10.1 Cetăţeni de onoare
11 Muzee, monumente, lăcaşe de cult şi biblioteci
12 Învăţământ
13 Sănătate
14 Oraşe înfrăţite
15 Hoteluri, pensiuni şi restaurante
16 Citate despre Vălenii de Munte
17 Vezi şi
18 Note
19 Bibliografie
20 Legături externe


[modifică] Istorie

Hanul „La barieră" din Muzeul Satului, Bucureşti; hanul a fost adus din Vălenii de Munte.Vălenii de Munte a jucat un rol important în istoria României, încă de la începuturile sale. A îndeplinit de-a lungul existenţei sale funcţii de prestigiu ale unui oraş: capitală de judeţ, vamă, târg, reşedinţa „plaiului Teleajen", centru politic al raionului şi cetăţii de cultură Teleajen .

1431: atestare documentară a localităţii Vălenii de Munte într-o poruncă a lui Dan al II-lea.
1433: prima atestare documentară a "drumului Teleajenului" (Văleni - Drajna - Ceraşu - Slon - Vârful lui Craiu - Tabla Buţii - Vama Buzăului - Braşov).
1 octombrie 1473: este semnalată prezenţa lui Ştefan cel Mare la "Cetatea Teleajenului" (poate Homorciu), unde taie capetele pârcălabilor lui Radu cel Frumos, le ia în robie femeile şi dă foc cetăţii.
1573: Alexandru al II-lea întăreşte fiilor popii Neagoe moşie "peste valea Vălenilor".
1580: Mihnea Turcitu dă o întărire marelui spătar Albina asupra moşiei Albinari (Ariceştii Zeletin), care ajungea până la hotarul Vălenilor. În 1581 tot Mihnea Turcitu întăreşte altora ocine în hotarul Berevoieştilor (azi cartier în Vălenii de Munte).
1608: Radu Şerban întăreşte marelui vornic Cernica şi soţiei sale Chiajna satele Predeal Sărari, Văleni şi Berevoieşti, pe care le împarte jumătate cu mănăstirea de la Grădişte.
1645: prima mărturie documentară asupra judeţului Sacueni (Saac) cu capitala la Vălenii de Munte, de unde se va muta la Bucov în 1781.
1684: Miron Costin menţionează în cronica sa Vălenii de Munte printre oraşele Ţării Româneşti.
1794: Târgoveţii oraşului sunt în proces cu egumenii mănăstirii din localitate, pentru regularizarea situaţiei lor pe moşia acesteia.
1794: Se menţionează în documente "târgul domnesc Vălenii de Munte".
1797: existenţa unui dascăl plătit la şcoala din Văleni.
1832: Văleniul numără 518 gospodării (cu 2590 suflete).
1848: Nicolae Bălcescu recrutează din rândul locuitorilor comisarii de propagandă David Almăjanu, I. D. Petrescu şi Ion Gherasim Gorjan.
1907: se instalează aici istoricul Nicolae Iorga care deschide, în iulie 1908, Universitatea populară de vară.

[modifică] Termeni derivaţi
sg. vălenar, vălenard; pl. vălenari, vălenarzi - persoană care s-a născut sau locuieşte în oraş.
vălenean - privitor la oraş

[modifică] Geografie

[modifică] Limite

Împrejurimile oraşului Vălenii de MunteÎn partea de nord, oraşul se învecinează cu comunele Teişani şi Drajna, în timp ce în partea de sud are ca vecină comuna Gura Vitioarei. Comuna Predeal-Sărari şi comuna Gornet sunt vecinii oraşului în partea de est. În vest, oraşul se învecinează cu Vărbilău (comună cu importante resurse naturale) şi comuna Dumbrăveşti.


[modifică] Clima
Caracterizat printr-un climat subalpin de cruţare, cu o medie anuală a temperaturii de circa 18º C, oraşul Vălenii de Munte poate fi considerat o adevărată staţiune climaterică. În lunile de iarnă media este cuprinsă între -1,7º C şi -0,3º C. În decembrie 1965 temperaturile erau de -1,9º C şi -2,2º C. Minima absolută a fost atinsă în februarie 1972 (-30º C). Adâncimea maximă de îngheţ la sol este de 60 - 70 cm. Precipitaţiile sunt de aproximativ 700 mm anual. Au existat fenomene climatice singulare, precum ploaia torenţială cu grindină, de 3 cm diametru- iunie 1965 şi ciclonul din 11 iunie 1974, orele 17:30, cu o intensitate de 20 m/s, cu efecte distrugătoare pentru oraş.


[modifică] Reţeaua hidrografică
Prin oraşul Vălenii de Munte trec două râuri: Văleanca şi Teleajenul.


[modifică] Solurile
Cele mai răspândite soluri din zona oraşului sunt aluviuniile şi solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale şi argiloviluviale brune podzolite, ca şi cele brune şi negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune şi argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanţi soluile erodate.


[modifică] Populaţia
Evoluţia populaţiei la recensăminte:


În anul 2002, oraşul avea o populaţie de 13.309 locuitori, dintre care 13.207 români, 5 maghiari, 4 germani, 77 rromi ş.a. Din punct de vedere confesional populaţia era alcătuită din 12.812 ortodocşi, 9 romano-catolici, 200 penticostali, 72 evanghelişti ş.a.


[modifică] Economie

[modifică] Prahova Industrial Parc
Funcţionează în cadrul Parcului Industrial peste 20 de firme cu capital străin şi autohton, cu domenii de activitate variate: construcţii metalice civile şi industriale, prelucrări mecanice prin aşchiere, prelucrare lemn, confecţii textile, aparatură medicală, prelucrare geam etc. S-au creat peste 700 locuri de muncă şi s-a închiriat peste 95% din suprafaţa construită disponibilă.


[modifică] Tymbark Maspex
La Vălenii de Munte, firma a cumpărat în iunie 2001 activele fostei fabrici de conserve unde s-a aplicat o amplă acţiune de reamenajare şi modernizare. Numărul angajaţilor este de 395 de persoane, cu o medie de vârstă în jur de 30 de ani. Investiţia până acum la Văleni este de aproximativ 12.000.000 € şi în perioada următoare se vor mai investi 4.000.000 €. [3]


[modifică] Chivăran Com
Societate ce asigură în ultimii ani transportul rutier al oraşului. De asemenea, a creat peste 150 locuri de muncă şi, a început în 2007 construcţia autogării oraşului. Firma a asigurat numeroase sponsorizări pentru activităţile culturale ale oraşului.


[modifică] Administraţie şi politică

[modifică] Cartiere

Harta străzilor oraşului Vălenii de MunteVălenii de Munte este împărţit în 17 cartiere. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului oraşului.

Catrierele oraşului sunt: Centru, Bălcescu, Piaţa, Trăistari, Eminescu, Berceni, Avram Iancu, Enescu, Berevoieşti, Cismari, Ghiduleşti, Stadion, Ştefan cel Mare, Cuza Vodă, Tabaci, Rizăneşti şi Valea Gardului.


[modifică] Primăria
Actualul primar al Vălenilor de Munte este ec. Niţu Mircea (ales pe un mandat de 4 ani, din 2008), reprezentând Partidul Social Democrat. În data de 29 august 2008 a avut loc şedinţa Consiliului Local în cadrul căreia viceprimarul Ilie Mihai Viorel a prezentat demisia. In cadrul altei şedinţe a fost ales noul viceprimar: Gheorghe Vasile.


[modifică] Consiliul Local
Consiliul Local este compus din 17 consilieri împărţiţi astfel:

Partid Consilieri Componenţa Consiliului
Partidul Social Democrat 6
Partidul Democrat-Liberal 5
Partidul Naţional Liberal 3
Partidul Naţional Democrat Creştin 2
Candidat Independent: Gâjman Doru 1


[modifică] Alte instituţii administrative
Oficiul de Poştă
Brigada de Pompieri
Poliţia Vălenii de Munte
Poliţia Comunitară
Administratia Finanţelor Publice etc.

[modifică] Mass-media

Ziarul Vălenii - Numărul 14 Ziare:

Vălenii. Ziarul a fost fondat de Stelian Manolescu, fostul primar al orasului. Se află sub patronajul societăţii cu răspundere limitată Valte, care impreuna cu Fundaţia Armonia îl tipăreşte. Ziarul apare lunar. Redactorul-şef este Gheorghe Burdujan.
La Vălenii de Munte apar şi majoritatea ediţiilor cotidienelor naţionale, precum Ziua, România Liberă, Evenimentul Zilei, Ziarul Financiar, Pro Sport sau Gazeta Sporturilor.
Televiziuni:

Info Control. Televiziune ce aparţine firmei Control S.A. Ploieşti (preluata de către UPC[4]), Info Control este un post de informare a cetaţenilor din oraş, dar şi pentru cei din împrejurimi. Acest canal funcţiona mai demult, dar în urmă cu câtva timp a fost pus la punct. Pe fundalul prezentării informaţiilor se poate asculta live Radio 21.
Posturi de radio: În oraş nu există deocamdată un post de radio propriu. Cele mai populare posturi de radio naţionale ascultate de vălenari sunt Kiss FM, Radio 21, Radio Prahova, Magic FM şi Mix FM.


[modifică] Imnul oraşului
Imnul oraşului a fost compus de Carmen Aldea Vlad şi interpretat de Fuego.[5]

De două ori:
Privirea lui Iorga veghează din timp
Aici la Vălenii de Munte
Şi cheia istoriei cere răstimp
Celor mulţi care ştiu să asculte.
Refren (bis):
Loc de legenda ca-o lume de vis
Cu oamenii dintr-o bucată
Vălenii de Munte au cerul deschis
Străbunii veghează în vatră.
De două ori:
Privirea lui Iorga e vie oricând
Aici la Vălenii de Munte
Şi pietre şi râuri transmit într-un gând
Vălenilor locul de frunte.
Refren (bis)
De două ori:
Cinstind festivalul cu ţuica dintâi
Se adună românii pe seară
Miroase-a prune din fiert şi gutui
Vălenii-s bucată din ţară
Refren (ter)

[modifică] Descrierile şi semnificaţiile stemei

[modifică] Descrierea stemei
Stema oraşului Vălenii de Munte, potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern numărul 818/2004, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 513 din 8 iunie 2004, se compune dintr-un scut, tăiat în două de un brâu undat de argint, încărcat cu trei pruni naturali. În câmp de azur, în stânga sus se află o carte deschisă, de aur, iar în dreapta jos se află o biserică de argint, pe o terasă verde.


[modifică] Semnificaţiile elementelor însumate
Brâul undat reprezintă râul Teleajen, ce străbate localitatea.

Prunii reprezintă una dintre bogaţiile naturale cele mai cunoscute ale zonei.

Cartea de aur este simbolul activităii desfăşurate în perioada interbelică de către savantul de renume mondial Nicolae Iorga, cel care a înfiinţat aici Universitatea Populară de Vară (1908), ce funcţionează şi în prezent. Silueta bisericii este legată de tradiţia religioasă ce a însoţit în decursul timpului Mânăstirea Adormirii Maicii Domnului, aflată în centrul oraşului. Coroana murală, de argint, cu trei turnuri crenelate, semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.


[modifică] Evenimente de interes naţional

Centrul de Cultură Europeană - locul unde se ţin aproape toate evenimentele importante din oraş. Alături s-a construit noua primărie, cea veche fiind retrocedată în decursul anului 2007 proprietarilor de drept.9 mai: ziua oraşului. Manifestare complexă: alocuţiuni, depuneri de flori, versuri şi cântece patriotice, muzică de fanfara, spectacole, întreceri sportive, simpozioane, expoziţii, dans etc.
13 - 18 august: cursurile de vară ale Universitătii Populare "Nicolae Iorga". Manifestare complexă, cu participare naţională şi internaţională: prelegeri, dezbateri, simpozioane, expoziţii de carte, cusături, ţesături, pictură, sculptură, fotografii artistice, mestesuguri traditionale, spectacole, excursii culturale, lansari de carte etc.
15 august: Stămăria Mare - festival folcloric judeţean, cu participare naţională şi internaţională.
27 - 29 octombrie: Serbările Toamnei la Vălenii de Munte. Manifestare cultural-artistică complexă, cu participare naţionala, inclusiv din Republica Moldova: târgul de toamnă al producătorilor de pe Valea Teleajenului, expoziţii, spectacole folclorice, concursuri, muzica de fanfară, serii de dans etc.

[modifică] Personalităţi marcante ale oraşului
Nicolae Iorga
Ecaterina Iorga (n. 1/ 13 noiembrie 1878, d. 24 noiembrie 1941)
Nicolae Tonitza (n. 1886, d. 1940)
Toma Gh. Tomescu (14 noiembrie 1881, Tecuci, d. 16 aprilie 1949)
Miron Radu Paraschivescu (n. 2 octombrie 1911, Zimnicea, d. 17 februarie 1971)
Dumitru (Tache) Brumărescu
Călin N. Turcu (n. 1942, Ploieşti, d. 2006)
Gheorghe Pănculescu
Gheorghe Ionescu-Siseşti
Mădălina Manole
Ion Bocioacă
Iulian Văcărel (n. 1928), economist, membru titular al Academiei Române.

[modifică] Cetăţeni de onoare
Primăria Vălenii de Munte a acordat şi acordă, în fiecare an la 9 mai (ziua oraşului), titlul de cetăţean de onoare, uneori post-mortem, acelor vălenarzi care s-au distins în mod deosebit în diverse domenii, ori persoanelor care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea oraşului şi promovarea sa.


[modifică] Muzee, monumente, lăcaşe de cult şi biblioteci
Muzee:


Casa memorială N. IorgaCasa memorială N. Iorga
Muzeul Etnografic "Valea Teleajenului"
Muzeul de Ştiinţe Naturale "Cultura Prunului"
Muzeul de artă religioasă şi Şcoala de misionare naţionale şi morale "Regina Maria"
Monumente:

Bustul N. Iorga din curtea muzeului, creaţia lui Oscar Han
Bustul N. Iorga din faţa Bisericii Mănăstirea, creaţia sculptorului Emil Russi
Bustul N. Iorga din faţa Colegiului Naţional N. Iorga, sculptat de Maria Grigorescu Vasilovici
Bustul N. Tonitza din faţa Centrului de Cultură Europeană
Monumentul eroilor din faţa Complexului muzeal
În apropiere poate fi vizitat Castrul roman de la Drajna.

Lăcaşe de cult:


Biserica "Mănăstirea"Biserica "Mănăstirea", monument de arhitectură, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este ctitoria lui Hagi Răzvan Clucerul şi a soţiei sale Ilinca Hagiţa şi Clucereasa din Ceptura, la 1680 pe vremea domniei lui Şerban Cantacuzino.
Biserica "Nica Filip". Are hramul "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" şi a fost târnosită în 1808. Ctitorii au fost Nica Filip şi Soare Piţoi.
Biserica Berceni. La cutremurul din 1940 a fost puternic avariată şi n-a mai fost reparată din lipsa banilor sau pentru că era prea aproape de Mănăstire. Era deservită de Ion Hârlăceanu, preot refugiat.
Biserica Berevoieşti. A fost şi este o filială a Bisericii "Nica Filip". Hramul este Sfântul Spiridon. Ca vechime este a doua după Mănăstire, la 1726, menţionată pe crucea spartă de lângă ea. Cu ceva timp in urmă aici s-au reluat slujbele la fiecare sărbătoare şi au început lucrările de renovare a bisericii.
Biserica Sfântul Ioan. În faţa bisericii a stat mărturie peste timp de 400 de ani un plop (Populus nigra), dezafectat înainte de 1989. Un incendiu devastator din anul 1999 a mistuit întreg edificiul. În prezent se execută lucrări pentru o reconstrucţie integrală.
Biserica Sf. Nicolae Tabaci. Hramul bisericii este Sfântul Nicolae. Era biserică de cartier a tăbăcarilor care s-au stabilit aici mai aproape de apă pentru prelucrarea pieilor.
Biblioteci:

Biblioteca "Miron Radu Paraschivescu" se află în Complexul Muzeal "N. Iorga".

[modifică] Învăţământ
Facultăţi: Două unviversităţi din Bucureşti şi-au deschis filiale aici: Universitatea "Titu Maiorescu" şi Universitatea Ecologică.

Licee:

Colegiul Naţional "Nicolae Iorga" are două profile pentru învăţământul liceal: real şi uman.
Liceul Tehnologic/ Grupul Şcolar Agromontan "Romeo Constantinescu"
Alte şcoli:

Şcoala de Arte şi Meserii "Gheorghe Pănculescu". La insistenţele profesorului Eugen Stănescu, fosta Şcoală Generală numărul 3 poartă de la începutul anului şcolar 2005 numele inginerului Pănculescu.
Şcoala Miuleşti
Clubul Copiilor
Şcoala Specială
Grădiniţe: În Vălenii de Munte funcţionează pentru pre-şcolari patru gradiniţe cu program normal. Există şi o gradiniţă particulară, cu program prelungit.


[modifică] Sănătate
Oraşul beneficiază de un spital cu aparatură modernă. De asemenea, există şi o policlinică.


[modifică] Oraşe înfrăţite
Cimişlia, Moldova
Eaubonne, Franţa
Saranda, Albania

[modifică] Hoteluri, pensiuni şi restaurante
Oraşul Vălenii de Munte dispune de puţine hoteluri şi pensiuni de diferite categorii, care însumează un număr de peste 400 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante hoteluri, amintim Hotel Capitol şi Hotel Ciucaş (al Cooperativei).

Pentru ieşiri în oraş, în Văleni se găsesc o gamă variată de restaurante, bistro-uri, pizzerii sau pub-uri. Amintim de „Pizzeria Number 1", „Pizza Mania", „Fornetti", Restaurant „Ciucaş" şi diverse cofetării.

De asemenea, se poate opta pentru turismul rural.

In anul 2009 pe strada George Enescu, vis-a-vis de „Pizza Mania" si supermarket-ul Elio a fost deschis CRYSTAL Center ,un minicomplex comercial ultramodern; tot in 2009, se va deschide un magazin Plus Discount in locul fostei primarii.[6]


[modifică] Citate despre Vălenii de Munte
„...şi ce frumoasă era aici imaculata iarnă, cu sărutul soarelui clar pe gheaţă, cu pitorescele cortegii ale irozilor mergând foarte serioşi, ca în Botoşanii mei, din casă în casă... (Nicolae Iorga) [necesită citare]"
„Era aici o pace, o bună înţelegere românească, o ceremonie întârziată, fără nici un amestec de populaţie străină... (Nicolae Iorga) [necesită citare]"
„Era ceva de creat în acest colţ de lume pustie. (Nicolae Iorga) [necesită citare]"
„Vălenii sunt de fapt de deal şi nu de munte. (Nicolae Labiş: într-o scrisoare trimisă în 1951 din tabăra de la marginea oraşului iubitei sale[necesită citare])"

[modifică] Vezi şi
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Vălenii de MunteLista primarilor din Vălenii de Munte
Depresiunea Vălenii de Munte
Biserica Sfântul Ioan (Vălenii de Munte)

[modifică] Note
^ a b Rezultatele alegerilor locale din 2008. Biroul Electoral Central. Accesat la data de 19 iunie 2008.
^ Rezultatele recensământului din 2002 pentru Vălenii de Munte, Prahova.
^ Curierul National din 27 iulie 2006: La Festa - cifra de afaceri de 43 milioane de euro in 2006
^ Ziarul Prahova din 22 februarie 2007: „Văleniul intră pe frecvenţa UPC"
^ Ziarul Prahova din 14 august 2006: „La Universitatea de vară de la Vălenii de Munte, «Nicolae Iorga a fost printre noi»"
^ Ziarul Prahova din 18 august 2008: Valenii de Munte

[modifică] Bibliografie
Ion Bocioacă, Vălenii de Munte, Editura ASA, Bucureşti, 2004
Ion Bocioacă şi Paul Popescu, Vălenii de Munte, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1988

[modifică] Legături externe



inapoi