Licitatii Imobiliare Online "Standardul pentru licitatii imobiliare!"
Cauta Proprietati:


Inscrie-te aici pentru a primi informații despre licitațiile noastre!



Informatii Despre Palatul Culturii Ploiesti


Informatii Despre Muzeul Judetean De Biologie Ploiesti


Informatii Despre Muzeul Ceasului Ploiesti


Informatii Despre MUZEUL JUDETEAN DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE PLOIESTI


Informatii Despre Muzeul Petrolului Ploiesti


 
ȘTIRI
Prahova este regiunea din România cea mai apropiată de standardele Uniunii Europene
Data Adaugarii: 2009-05-09
Sursa: cjph

 

 

 

 


„Prahova este regiunea din România cea mai apropiată de standardele Uniunii Europene"

Jonathan Scheele, Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti

Judeţul Prahova este situat în zona de Centru-Sud a României şi are o suprafaţă de 4.716 km2, ceea ce reprezintă aproximativ 2% din suprafaţa ţării.

Ca organizare administrativă, judeţul Prahova are 103 localităţi: 2 municipii (Ploieşti-reşedinţa judeţului şi Cîmpina), 12 oraşe şi 89 de comune care cuprind 405 sate, fiind judeţul cu cele mai multe localităţi urbane din ţară.

Judeţul Prahova face parte din Regiunea de Dezvoltare 3 Sud Muntenia împreună cu alte 6 judeţe: Argeş, Călăraşi, Dîmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman.


Populaţia judeţului la 01.07.2004 a fost de 829.026 locuitori din care  51% trăiesc în mediul urban, iar 49% în mediul rural, densitatea populaţiei fiind de 176 locuitori/km2. Numărul de locuitori şi densitatea populaţiei situează judeţul Prahova pe locul 2, respectiv 3 pe ţară, iar din punctul de vedere al contribuţiei la bugetul de stat, judeţul este primul după capitala României, Bucureşti.


Relieful judeţului Prahova este variat, uniform distribuit şi structurat de la nord la sud, astfel: zona muntoasă cu altitudine de până la 2.507 metri, care reprezintă 26,2%, zona de deal cu înălţimi cuprinse între 400-900 metri - 36,6% - şi cea de câmpie cu o pondere de 37,2% din suprafaţa judeţului. Această structură de relief pune la dispoziţie resurse dintre cele mai variate, de la: păduri de conifere, foioase şi păşuni alpine, până la viţă de vie, livezi şi culturi de câmp.

Lungimea cursurilor de apă care traversează judeţul este de 1.786 km, suprafaţa bazinului hidrografic este de 3.350 km2, iar suprafaţa lacurilor este de 13 km2.

Râul Prahova, principalul curs de apă, străbate judeţul de la nord la sud pe o lungime de 171 km. Resursele de apă ale judeţului au sporit considerabil datorită celor două mari lacuri de acumulare Paltinu (Valea Doftanei) şi Măneciu-Izvoare (Valea Teleajenului).

Agricultura. Suprafaţa agricolă (279.000 ha) asigură condiţii favorabile culturilor de cereale (grâu, orz, orzoaică, porumb), legume, cartofi, plante tehnice, floarea soarelui, plante de nutreţ.

Suprafaţa agricolă cuprinde:

Suprafaţa arabilă (144.000 ha) din care suprafaţă cultivată 142.500 ha.. Ponderea suprafeţei cultivate de societăţile comerciale şi societăţile agricole private şi de gospodăriile populaţiei în suprafaţa cultivată, la principalele culturi, se prezintă astfel: 87,0% la cereale pentru boabe; 63‚0% la floarea soarelui; 50,5% la sfeclă de zahăr; 99,9% la cartofi de toamnă; 96‚1% la legume; 58‚9% la viile pe rod; 91‚7% la numărul de pomi fructiferi. De asemenea, legumicultura este prezentă în zona de sud a judeţului prin cultura de câmp, cultura de solarii şi sere de tip industrial.

Păşunile ocupă 75.000 ha iar fâneţele 32.000 ha. Există peste 16.000 ha de livezi şi pepiniere pomicole şi peste 10.000 ha de vii şi pepiniere viticole reprezentate prin binecunoscutele podgorii Dealu Mare-Urlaţi, Valea Călugărească cu zona Seciu-Boldeşti-Scăieni, Ceptura, Tohani-Gura Vadului.

Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ocupă 152.000 ha, apele şi bălţile se întind pe o suprafaţă de 9.600 ha.  

Sectorul zootehnic are un potenţial material valoros - 63.800 bovine, 110.000 porcine, 136.000 ovine şi caprine, 3.000.000 păsări - efectivele de animale înregistrând creşteri faţă de anul anterior. Cea mai mare parte din efectivele de animale sunt crescute în gospodăriile populaţiei.

Resursele principale ale subsolului sunt: petrol, gaze naturale, sare, cărbune, calcar.

Judeţul Prahova dispune de o reţea de cale ferată în lungime de 348 km din care 163 km este electrificată. Densitatea de 73,8 km/1.000km2teritoriu situează judeţul pe locul 3 în ţară.

Demarat în anul 2002, Programul de modernizare a căii ferate Bucureşti - Ploieşti - Braşov, componentă a Culoarului IV Paneuropean de transport feroviar, reprezentând o investiţie de aproximativ 240 milioane USD din surse guvernamentale şi externe, a transformat acest sector în cale ferată de mare viteză. În cadrul aceluiaşi program a fost inclusă şi modernizarea Gării de Sud a municipiului Ploieşti, aceasta devenind Eurostaţie la standarde europene, ceea ce a implicat nu numai reabilitarea staţiei şi a spaţiului adiacent, dar şi modernizarea infrastructurii de comunicaţii CF pentru culoarul IX Paneuropean.

Reţeaua drumurilor publice are o lungime totală de 2.197 km din care 293 km. drumuri naţionale, iar densitatea reţelei de 465,9 km/1.000 km2 teritoriu situează judeţul pe locul 2 în ţară.

Teritoriul judeţului va fi străbătut în următorii ani de autostrada Bucureşti-Ploieşti-Braşov care va îmbunătăţi în mod real infrastructura de acces rutier şi va oferi noi oportunităţi.

Autostrada Bucureşti - Braşov se încadrează în reţeaua generală de autostrăzi prevăzută a se realiza în ţara noastră şi reprezintă zona de mijloc a culoarului 4 de transport paneuropean care va străbate teritoriul României de la vest la est, între Arad (punctul de frontieră Nădlac) şi Constanţa.

Autostrada Bucureşti - Braşov face legătura între municipiul Bucureşti, respectiv partea de sud-est a ţării şi municipiul Braşov, facilitând accesul către centrul şi vestul ţării, asigurând un acces direct, comod şi rapid la staţiunile turistice de pe Valea Prahovei.

Autostrada Bucureşti - Ploieşti - Braşov, împărţită în patru sectoare (Bucureşti - Ploieşti, Ploieşti - Comarnic, Comarnic - Predeal, Predeal - Cristian) va avea o lungime de circa 140 de kilometri şi o lăţime variabilă cuprinsă între 23 şi 33 de metri. Pe teritoriul judeţului Prahova traseul va însuma 110,3 kilometri (57,7 km în zona urbană şi 52,6 km în zona rurală) şi va străbate 22 de localităţi - 2 municipii, 6 oraşe, 14 comune.

În Prahova, traseul începe în comuna Balta Doamnei (satul Bîra), traversează râul Ialomiţa, satul Lacul Turcului şi pătrunde pe raza satului Olarii Vechi. Apoi străbate râul Prahova, prin comuna Gherghiţa (sat Independenţa). În această zonă intersectează DJ 101D, DJ 101E şi drumurile comunale 94 şi 93. Magistrala auto urmează un drum sinuos prin extravilanul comunei Dumbrava (sat Zănoaga), traversează râul Teleajen şi ajunge pe raza comunei Rîfov, satul Sicrita şi satul Rîfov, iar pe o porţiune merge în paralel cu pârâul Ghighiu. Urmează comunele Berceni şi Bărcăneşti satul Ghighiu, intersectează DN 1 în zona primăriei, străbate intravilanul satului Bărcăneşti şi ajunge până la graniţa comunei Brazi.

În Ploieşti, noua cale magistrală va traversa calea ferată Bucureşti - Braşov şi Centura de Vest apoi intersectează DJ 129, spre Tîrgşoru Vechi, unde se va realiza un important nod rutier. De asemenea, magistrala va trece prin apropierea Parcului Industrial Ploieşti, pătrunde pe raza comunei Ariceştii Rahtivani şi de aici urmează un drum sinuos, în special pe lângă albia râului Prahova şi calea ferată Bucureşti - Braşov.

Proximitatea magistralei faţă de Crângul lui Bot a determinat firme internaţionale să demareze investiţii în Parcul Industrial Ploieşti.

De asemenea, interesul investitorilor va creşte odată cu apariţia spaţiilor destinate serviciilor.

De-o parte şi de alta a autostrăzii s-au prevăzut parcări de scurtă durată, care vor cuprinde: grup sanitar, staţie pompe şi conductă refulare ape uzate, staţii epurare, parcaje auto, spaţii de odihnă, etc şi locaţii cu servicii tip S1: staţii de alimentare cu carburanţi, snack-bar, grup sanitar, parcare auto, spaţii de odihnă, spaţii de protecţie şi amenajări peisagistice, spaţiu comercial, centrală termică etc.. Locaţii cu servicii tip S1 vor exista la km 35, între Balta Doamnei şi Gherghiţa şi la Bărcăneşti.

Spaţii destinate serviciilor tip S3 vor fi prevăzute de-o parte şi de alta a autostrăzii, respectiv clădire socială, spaţii comerciale, staţie alimentare cu carburanţi, autoservice, motel cu circa 20 de locuri, parcaje auto, etc. 

La Băneşti şi la Buşteni sunt proiectate două puncte de sprijin şi întreţinere, având rolul de a menţine în stare corespunzătoare de exploatare a autostrăzii şi asigurării securităţii circulaţiei rutiere, prin supravegherea  traficului, acordarea de prim ajutor în caz de accidente, întreţinerea autostrăzii  pe tronsonul aferent, etc.. În scopul realizării acestor obiective vor fi realizate construcţii cu funcţiuni diferite.

La nivelul judeţului Prahova infrastructura de telecomunicaţii asigură cadrul necesar comunicării la un nivel tehnologic apropiat de standardele europene. Extinderea telefoniei digitale s-a realizat în toate comunele judeţului, iar în mediul urban în cea mai mare parte funcţionează centrale digitale, abonaţii acestora având acces atât la INTERNET, cât şi la alte servicii suplimentare. De asemenea, telefonia mobilă acoperă întregul judeţ iar televiziunea prin cablu se află în proces de extindere şi în mediul rural. United Pan Europe Comunication (UPC România S.A.) a lansat la Ploieşti proiectul pilot de INTERNET prin cablu, primul proiect de acest gen din România şi din Europa de Est.

Industria reprezintă ramura de bază a economiei judeţului Prahova, deţinând ponderi însemnate din producţia la nivel naţional. În prezent sunt operaţionali aproximativ 26.000 de agenţi economici.

Ponderea cea mai mare în producţia industrială a judeţului o deţine prelucrarea petrolului, urmată de industria alimentară şi băuturi (inclusiv tutun), maşini şi echipamente, industria extractivă, chimică şi prelucrarea cauciucului, textile şi produse textile.

Ramura de bază, prelucrarea petrolului (benzine, motorine, păcură, uleiuri minerale, etc) este o activitate de tradiţie, prima rafinărie de petrol din lume fiind pusă în funcţiune în anul 1856 la Ploieşti.

În această ramură funcţionează importante unităţi, cum sunt: S.C. PETROBRAZI S.A., unitate de producţie, componentă a S.N.P. PETROM care este cel mai mare producător-distribuitor din domeniu in România şi care s-a privatizat recent, acţionar majoritar devenind O.M.V., S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., rafinăriile ASTRA ROMÂNĂ S.A., ROMPETROL VEGA S.A. din Ploieşti şi STEAUA ROMÂNĂ S.A. din Cîmpina.

Dispunând de materii prime, industria alimentară s-a dezvoltat în toate zonele judeţului. Producţia de băuturi şi tutun este realizată în principal de către societăţile cu participare importantă de capital străin: COCA COLA, EFFES PILSENER, BRITISH AMERICAN TOBACCO.

O altă ramură importantă a industriei judeţului Prahova - pe locul trei din punct de vedere al producţiei industriale - este cea de maşini şi echipamente (utilaj petrolier, minier şi chimic, rulmenţi grei, echipamente şi piese de schimb) reprezentată în ceea ce priveşte investiţiile străine de firme de marcă: TIMKEN Ploieşti, PCC STEROM, etc.

În prelucrarea cauciucului, Compania transnaţională MICHELLIN a preluat societatea de anvelope VICTORIA S.A. din Floreşti.

Foarte dinamice sunt industria textilă şi a produselor textile reprezentate de: ROSTYLL MOD, BRITANIC WORLD, MILAPATH, SAHINLER; industria materialelor de construcţii, industria sticlei, detergenţi: UNILEVER; mobilă  şi cartoane.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a intensificat eforturile pentru încheierea unor contracte de privatizare a societăţilor comerciale din judeţul Prahova. În cadrul Programului PSAL II au fost privatizate două societăţi comerciale:

  • - UZUC Ploieşti;
  • - PETROUTILAJ Câmpina.

În perioada 2001 - aprilie 2004 au fost privatizate prin forţe proprii ale AVAS societăţile comerciale la care APAPS era acţionar majoritar: MEFIN Sinaia şi SKI ALPIN Sinaia.

Societatea comercială CAHIRO Boldeşti - Scăieni a fost privatizată la sucursala regională a AVAS.

În luna decembrie 2004, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a vândut, la nivelul judeţului Prahova, două pachete majoritare de acţiuni ale unor societăţi comerciale incluse în programul de privatizare prin forţe proprii:

  • - STICLOVAL S.A. Vălenii de Munte (56,64%) achiziţionată de S.C. CHIMFOREX S.A. Pleaşa;
  • - GES S.A Boldeşti - Scăieni (99,32%) achiziţionată de consorţiul format din Asociaţia PAS-PRO GES, S.C. LAMINATE S.A., S.C. AEDIFICIA S.A., S.C. SUPREMO CORPORATION S.R.L., S.C. UNIREA INTERNATIONAL TRADING S.R.L.

În portofoliul Autorităţii, în luna noiembrie 2004 se aflau şi alte societăţi, astfel:

În cadrul programului PSAL I:

  • - societatea UZTEL Ploieşti - 76,88% - PAS UZTEL & ARRAY SUA se afla în stadiul negocierilor.

În cadrul programului de privatizare prin efort propriu al AVAS:

  • - CIPROM S.A. Ploieşti (51,07% - cota AVAS) - data limită pentru depunerea ofertelor fiind 24.11.2004.

Pentru atragerea investitorilor s-a acordat o atenţie importantă asigurării utilităţilor de tipul: alimentare cu apă şi managementul acesteia, managementul deşeurilor, alimentare cu gaz şi energie termică.

Astfel, începând cu anul 2000 s-au desfăşurat proiecte importante de asigurare a utilităţilor de apă, gaze şi management al deşeurilor, astfel încât toate localităţile judeţului să aibă infrastructura minimă necesară. Instrumentul prin care s-a obţinut succesul în procesul de atragere a finanţărilor pentru aceste tipuri de infrastructură a fost acela al parteneriatului între localităţi şi consiliul judeţean, ca şi cel public-privat.

Astfel, în domeniul alimentării cu apă şi al tratării apei, în anul 2000 erau alimentate în sistem centralizat 44 de localităţi, iar la finele anului 2004, 80 din cele 103 de localităţi beneficiază de sisteme de alimentare cu apă. Unele programe au beneficiat şi de parteneri străini, cum ar fi SOLEL-BONEH INTERNATIONAL şi TAHAL JOINT - VENTURE.

În ce priveşte epurarea şi canalizarea, în anul 2000 erau 15 localităţi cu sisteme de canalizare, în 2004 sunt 20, în perspectivă fiind rezolvarea acestui capitol conform normelor UE. Este evident că în multe zone s-a preferat rezolvarea alimentării cu apă în faza iniţială, urmând să fie integrat sistemul de management al apei, prin sistemul de epurare-canalizare.

Alimentarea cu gaze este asigurată în prezent pentru 30 de localităţi. Numărul acestora se va mări cu încă 39 de localităţi, din care sunt deja în lucru reţelele pentru 13 localităţi, unele fiind puse în funcţiune parţial, pe tronsoane. În trei zone ale Prahovei este prevăzută începerea execuţiei în cel mai scurt timp, existând proiecte, desigur alături de parteneri puternici.

În domeniul managementului deşeurilor s-a realizat un Program judeţean de management al deşeurilor menajere, care este pus în aplicare, fiind date în folosinţă 3 rampe ecologice moderne, la standarde europene cărora li se adaugă cea de-a patra, în curs de finalizare cu fonduri PHARE. Cele 4 rampe ecologice din localităţile Boldeşti-Scăieni, Băneşti, Băicoi şi Vălenii de Munte, asigură acoperirea necesitaţilor pentru întregul judeţ.

Un aspect interesant pentru societăţile de profil poate fi şi închiderea rampelor vechi de gunoi, precum şi realizarea unui incinerator.

Grija autorităţilor locale nu se opreşte însă la asigurarea utilităţilor, ci are în vedere şi infrastructura specifică deschiderii de noi afaceri, în zone special amenajate: parcuri industriale.

În parcurile industriale se asigură administrarea utilităţilor necesare firmelor: apă, gaze, electricitate, telefonie, drumuri de acces precum şi transportul salariaţilor, întreţinerea spaţiilor verzi şi servicii de salubritate.

Înfiinţarea sub tutela Consiliului Judeţean Prahova a cinci parcuri industriale la Ploieşti‚ Vălenii de Munte, Plopeni, Brazi şi Bărcăneşti situează Prahova pe primul loc şi în această privinţă şi creează oportunităţi evidente de investiţii‚ prin dotările tehnico-edilitare accesibile, precum şi prin potenţialul uman disponibil, bine calificat, cu o ofertă profesională variată.

•·        S.C. PRAHOVA PARC INDUSTRIAL S.A. VĂLENII DE MUNTE
  • - La 29 km. spre nord de municipiul Ploieşti;
  • - suprafaţa parcului = 31,38 ha;

Avantaje, utilităţi şi servicii:

  • - spaţii de producţie amenajate pentru activităţi de producţie variate astfel încât investitorul să-şi poată începe activitatea de producţie în scurt timp;
  • - acces la DN 1A, E60 şi viitoarea autostradă Bucureşti-Braşov;
  • - aeroportul Otopeni la 90 km.;
  • - acces la calea ferată;
  • - preţuri închiriere mici 0,3-0,6 €uro mp/lună;
  • - Se asigură: energie electrică, gaze, apă, canalizare, salubrizare, reţea comunicaţii, servicii medicale, servicii de pază.

  • S.C. PLOIEŞTI INDUSTRIAL PARC S.A. PLOIEŞTI
  • - La 8 km. spre vest de municipiul Ploieşti;
  • - suprafaţa parcului = 151,80 ha.

Avantaje, utilităţi şi servicii:

  • - drumuri de acces interioare cu suprafaţa de 15.000 mp. cu acces pe ambele laturi ale halelor de producţie;
  • - clădiri de producţie cu suprafeţe între 250 şi 2.200 mp. şi înălţimi între 4,5 şi 10 m., dotate cu toate utilităţile necesare (energie electrică, gaze, canalizare, reţea comunicaţii);
  • - iluminat perimetral pe întreg teritoriul;
  • - sistem de supraveghere şi înregistrare video;
  • - spaţii verzi 5.000 mp.;
  • - acces direct la DN72 printr-un complex de intrare automatizat cu paza asigurată şi la viitoarea autostradă Bucureşti-Braşov;
  • - acces la calea ferată- parcul dispune de cale ferată uzinală în lungime de 3 km. cu 8 rampe de încărcare-descărcare cu legătură la gara Crîngul lui Bot;
  • - chirii şi tarife deosebit de atractive.

  • S.C. PLOPENI INDUSTRIAL PARC S.A. PLOPENI
  • - Pe DJ 102 Plopeni-Slănic, la 15 km. nord-vest de Ploieşti;
  • - suprafaţa parcului = 36,47 ha.

Avantaje, utilităţi şi servicii:

  • - 15 km. faţă de autostradă şi E 60;
  • - 70 km. faţă de aeroportul Otopeni;
  • - 2 km. faţă de calea ferată;
  • - aria amenajată 4,0321 ha.
  • - 32 locaţii interne, 12 locaţii exterioare;
  • - active închiriate 100%;
  • - nivelul apei subterane 60m. pânza freatică;
  • - drum betonat la fiecare din cele 42 obiective;
  • - energie electrică, canalizare, apă curentă, telecomunicaţii;
  • - chirii şi tarife deosebit de atractive.

  • S.C. BRAZI INDUSTRIAL PARC S.A., BRAZI
  • - În sud-vestul municipiului Ploieşti
  • - suprafaţa parcului =24,73 ha;
  • - suprafaţa construită= 18,5 ha.

Avantaje, utilităţi şi servicii:

  • - acces la DN1, DN1A şi autostrada Bucureşti-Braşov;
  • - acces la calea ferată
  • - parcul dispune de cale ferată uzinală cu rampe de încărcare-descărcare;
  • - drum betonat;
  • - iluminat perimetral pe întreg teritoriul;
  • - drumuri de acces interioare;
  • - energie electrică, gaze naturale, apă curentă, telecomunicaţii;
  • - spaţii de producţie şi clădiri.

  • S.C. SERPLO S.A. TĂTĂRANI, BĂRCĂNEŞTI
  • - La sud - estul municipiului Ploieşti, pe linia de centură de Est, la 700m faţă de DN1;
  • - suprafaţa parcului =220,5 ha.

Avantaje, utilităţi şi servicii:

  • - 30 de foraje proprii care acoperă necesarul de apă industrială şi potabilă pentru orice tip de activităţi care se desfăşoară în parc;
  • - furnizează energie electrică la parametrii necesari;
  • - construcţii speciale cu suprafaţa între 350-2.500 mp. care pot fi adaptate oricărui gen de activitate;
  • - frigorifer;
  • - spaţii de depozitare;
  • - asistenţă tehnică în domeniul horticol, sortare şi export legume;
  • - permite legături imediate cu municipiul Ploieşti, linia de centură Vest a municipiului spre Tîrgovişte şi Braşov, linia de centură Est spre Buzău şi Urziceni;
  • - în partea de nord-est la 500 m se află staţia CFR Ghighiu;
  • - 800 m. distanţă faţă de autostrada Bucureşti-Braşov;
  • - producerea de material săditor pentru cultura de legume, arbuşti şi plante ornamentale.

Activitatea din aceste parcuri este în curs de dezvoltare având în vedere facilităţile oferite investitorilor.


   Facilităţi :

  • 1. Acordate de Legea nr. 490/2002 pentru aprobarea O.G. nr.65/2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale

  • - deducerea din profitul impozabil a unei cote de 20% din valoarea investiţiilor realizate în parcul industrial, pentru agenţii economici care realizează investiţii în construcţii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice, a energiei termice, a gazelor naturale şi a apei;
  • - scutirea de plata taxelor percepute pentru scoaterea din circuitul agricol, pentru societatea administrator care deţine titlul de parc industrial;
  • - amânarea pe perioada de realizare a investiţiei respective până la punerea în funcţiune a parcului industrial, a plăţii taxei pe valoarea adăugată pentru materialele şi echipamentele necesare realizării sistemului de utilităţi din interiorul parcului şi amânarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată a agenţilor economici care realizează investiţia;

  • 2. Acordate de societatea administrator a parcului industrial

  • - asigurarea infrastructurii, utilităţilor (drumuri, alimentare cu apă, cu gaze, energie electrică, energie termică, staţii de epurare, canalizare) în funcţie de cerinţele investitorului;
  • - accesul uşor la drumuri naţionale şi căi ferate;
  • - servicii de pază;
  • - servicii de salubritate;
  • - servicii pentru întreţinerea spaţiilor verzi;
  • - servicii de pază pentru prevenirea şi stingerea incendiilor;
  • - transportul public de călători, funcţie de programul de lucru, asigurat de către Consiliul Local al localităţii respective;
  • - servicii de încărcare - descărcare la rampele auto şi C.F.R.;
  • - chirii modice în funcţie de numărul de locuri de muncă nou create, cuprinse între 0,3-0,6 €uro mp/an, pentru terenuri libere;
  • - concesiunea pe 49 ani cu posibilitatea de prelungire, cu drept de preemţiune la cumpărarea terenului;
  • - flexibilitate, disponibilitate de negociere şi încadrare în graficul de lucru din partea autorităţilor judeţene, locale şi administraţia parcurilor industriale

Primele 2 parcuri industriale reprezintă deja un exemplu de succes, parcul industrial Vălenii de Munte fiind ocupat complet, aici funcţionând în prezent 20 de firme, din care se pot evidenţia COIFER- Italia, SAHINLER, FENICE GRUPPO- Italia, ROBEL PRODUCT, GAPADD. În parcul industrial Ploieşti funcţionează firme cu renume precum: YAZAKI, TENGELMANN şi JOHNSON CONTROLS ca urmare a măririi suprafeţei de teren alocată parcului industrial.


Un atu important al judeţului Prahova îl reprezintă climatul social favorabil, practic lipsit de mişcări sociale semnificative şi forţă de muncă disponibilă, bine pregătită şi relativ ieftină.


În ce priveşte comerţul, în prezent marile magazine de tip supermarket METRO, BILLA, INTEREX, MEGA IMAGE, PRACTIKER şi în curând CARREFOUR sunt prezente în municipiul Ploieşti, ca o altă exemplificare a încrederii investitorilor străini în capacitatea pieţei de bunuri de larg consum pe care o reprezintă România.


Activitatea turistică este de asemenea importantă pentru economia judeţului si poate prezenta interes pentru operatori si investitori străini.

Reţeaua turistică aflată la dispoziţia turiştilor deţine o importantă bază materială, totuşi insuficientă, şi resurse naturale deosebite, condiţii ideale pentru tratamente balneare, odihnă şi sport. Cele mai importante zone turistice din judeţ sunt:

Structurile turistice de agrement şi sport, structurile pentru sporturi de iarnă sunt bine reprezentate pe valea Prahovei, fiind amplasate în principalele staţiuni turistice.

  • - Valea Prahovei, situată de-a lungul râului Prahova.

Staţiunea turistică de interes naţional Sinaia, staţiune supranumită şi „Perla Carpaţilor", este binecunoscută prin Castelul Peleş, complex arhitectonic construit în perioada domniei Regelui Carol I, care adăposteşte inestimabile colecţii de artă. De asemenea, Sinaia dispune de 12 pârtii de schi de dificultăţi diferite (pentru pregătire medie, avansată şi schi fond), pârtie de bob, pârtie de săniuş, pistă de bob, instalaţii pe cablu diversificate: 2 telecabine, 2 telescaun, 5 teleschi; totodată, la dispoziţia turiştilor există şcoli de schi şi snowboard şi centre de închiriere a echipamentelor şi materialelor sportive, precum şi de un cazino.

Staţiunea turistică de interes naţional Buşteni, dispune de 4 pârtii de schi (pentru începători, avansaţi şi schi fond), 2 telecabine (Buşteni - Babele, Babele - Peştera) şi 1 teleschi precum şi tabără de alpinism de iarnă la refugiul Sorica. Pentru creşterea atractivităţii turistice s-a obţinut finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, acordată prin Programul PHARE 2000, a unui proiect in valoare de cca. 5 mil. €uro, pentru „Modernizarea infrastructurii de acces Buşteni -Valea Albă - Calinderu", proiect implementat, care include dezvoltarea domeniului schiabil al staţiunii, respectiv o pârtie de schi şi o instalaţie de transport pe cablu realizata cu firma Leitner din Italia.

În staţiunea Azuga‚ staţiune turistică de interes naţional, deţine amenajări pentru sporturile de iarnă, care constau în: 2 pârtii (Sorica şi Cazacu), 10 km pentru schi fond şi randonnée, 1 telescaun, 1 teleschi, miniteleschi, babyschi şi schilifturi.  Pe pârtia Sorica, omologată la nivel de performanţă european, ce întruneşte condiţii optime pentru a găzdui concursuri internaţionale de slalom‚ slalom uriaş şi probe de schi alpin‚ funcţionează o instalaţie de produs zăpadă artificială şi de iluminat nocturn. Tot la Azuga se va crea o nouă pârtie şi se are în vedere unirea domeniului schiabil cu staţiunea Predeal din judeţul Braşov.

  • - Zona montană de pe valea Teleajenului oferă un cadru natural favorabil practicării sporturilor de iarnă, dar, până în prezent nu există amenajări în acest scop, domeniul schiabil fiind nevalorificat. Structurile de agrement sunt aproape inexistente. În ultimii ani s-au făcut primele încercări de formare a acestora prin crearea condiţiilor pentru practicarea călăriei (închirieri de cai şi echipamente de călărie) şi mountain-bike în Măneciu-Cheia şi Ceraşu. Multe din traseele turistice montane din munţii Ciucaş sunt marcate. Valea Teleajenului a reprezentat întotdeauna o zonă strategică economic şi demografic, în prezent devenind un puternic punct de atracţie pentru turiştii amatori de agroturism. Pe Valea Teleajenului a fost iniţiat proiectul „Reabilitarea economică şi ecologică a bazinului râului Teleajen", finanţat tot din fonduri PHARE, de cca. 5 mil. €uro şi bugetele consiliilor locale beneficiare în parteneriat cu consiliul judeţean, care are ca obiectiv dezvoltarea turismului în zona râului Teleajen şi prin ecologizarea bazinului râului Teleajen.

Cheia este una din staţiunile montane aflate intr-o promiţătoare dezvoltare, având în prezent în pregătire un proiect complex de amenajare a unei pârtii dotată cu instalaţie de  transport pe cablu, care să pună în valoare infrastructura de cazare existentă, dezvoltată cu precădere în ultimii ani, ca urmare a factorilor naturali deosebit de prielnici şi a unui peisaj foarte pitoresc.

Structurile de agrement şi sporturi de vară sunt dezvoltate, în principal, în structurile turistice de pe valea Prahovei, şi, în mai mică măsură, în zonele turistice Slănic şi valea Doftanei.

Staţiunea Sinaia cuprinde cea mai diversificată bază de agrement şi sporturi de vară: popicărie mecanică, jocuri mecanice, mese de biliard, piscine, video-discoteci, discoteci, care de obicei funcţionează pe lângă hoteluri. Totodată sunt disponibile terenuri şi săli de sport.

Staţiunile Buşteni şi Azuga deţin, de asemenea, terenuri de fotbal, volei, baschet, tenis, precum şi o sală de sport şi 2 săli de forţă (în Buşteni).

Toate cele trei staţiuni constituie puncte de plecare pentru numeroase trasee montane marcate şi trasee de alpinism cu grade diferite de dificultate, inclusiv trasee velo tout-terrain (Sinaia).

Excursiile şi drumeţiile montane organizate cu ghizi calificaţi sunt posibile prin Centrele de Informare şi Promovare Turistică din staţiunile Sinaia şi Buşteni.

Tot pe Valea Prahovei, localităţile Comarnic şi Cornu deţin terenuri de sport şi au condiţii pentru cicloturism, mountain-bike şi schi randonnée (centru de închiriere echipamente).

În zona turistică Valea Doftanei există trasee turistice marcate de dificultate mică şi sunt posibilităţi de organizare a unor partide de vânătoare, precum şi de practicare a călăriei.  Zonă în curs de dezvoltare cu deosebite elemente turistice naturale nealterate este un loc de refugiu în timpul liber pentru populaţia din centrele aglomerate. Prin programul PHARE 2001 a fost promovat proiectul privind „Dezvoltarea potenţialului turistic în zona montană Valea Doftanei". Se are in vedere şi modernizarea legăturii rutiere cu Braşovul.

  • Valea Cricovului este o zona în care, prin eforturile coroborate ale consiliului judeţean şi ale consiliilor locale din zonă vor fi îmbunătăţite considerabil dotările tehnico-edilitare, sporind astfel atractivitatea zonei şi deschiderea spre practicarea agroturismului şi a turismului ecologic. Aceasta zona beneficiază de produse turistice recente, cum ar fi: „Drumul vinului".

Distribuţia dezechilibrată a structurilor de agrement şi sport la nivel judeţean, cu concentrarea acestora aproape exclusiv pe valea Prahovei, reflectă exploatarea intensivă a potenţialului turistic din această zonă şi slaba valorificare a acestuia în restul teritoriului.

Structurile de tratament balnear

Staţiunile Sinaia şi Slănic concentrează întreaga bază de tratament din judeţul Prahova.

Sinaia - dispune de mai multe izvoare minerale, bioclimat sedativ, aer puternic ozonat şi deţine o bază de tratament pentru nevroze, boli endocrine şi metabolice.

Slănic - are ca factori de cură lacurile sărate, nămolul terapeutic şi salina terapeutică şi este dotat cu un complex balnear unde se tratează afecţiuni respiratorii.

Telega - cu lacuri sărate amenajate în prezent pentru băile de agrement, izvoare cu ape minerale şi nămol terapeutic, constituie o resursă valoroasă insuficient valorificată.

Băicoi -Ţintea cu ape minerale de tip clorurat, sulfatat, calcic şi sodic nu deţine o bază de tratament corespunzătoare.

 

  • Una dintre preocupările actuale în domeniul turismului este dezvoltarea pachetelor de servicii turistice, pentru care se doreşte utilizarea experienţei de parteneriat public-privat care a avut deja succes în dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii. În mod special, parteneriatul public-privat în sfera turismului poate avea efecte pozitive rapide, prin promovarea pe care o poate asigura pe plan extern instituţia parteneriatului cu firmele străine. Se poate investi în unităţi de cazare şi restaurante, unităţi de agrement, în realizarea de dotări pentru sport (pârtii, patinoare, etc.), în transport de agrement, etc.
  • „Drumul vinului"‚ reeditează un segment dintr-un vechi drum al vinului folosit de romani, care străbătea Europa. Acesta străbate podgoriile renumite ale judeţului şi include popasuri la conace, curţi domneşti şi mânăstiri. Traseul, transversal faţă de orientarea geografica a judeţului, începe la Lapoş şi se desfăşoară către vest‚ spre judeţul Dîmboviţa, până la Filipeştii de Tîrg, prin 20 de localităţi, însumând cca 100 km.
  • - În zonele viticole ale podgoriei Dealu Mare (Valea Călugărească, Ceptura, Tohani), cât şi în cele pomicole, se poate practica acea formă de turism, care să includă vizitarea podgoriilor şi livezilor, asistarea la procesul de fabricaţie a vinurilor, degustarea acestora în renumitele crame din aceste localităţi.
  • - Localităţile din zona de câmpie pot fi incluse în circuitul agroturistic prin diversificarea producţiei agro-alimentare pentru obţinerea de produse cu specific local şi deschiderea de „pieţe verzi". Astfel, fermele din zona de câmpie pot fi furnizoare de produse ecologice pentru fermele agroturistice din zona montană - acestea nefiind producătoare de produse agricole specifice câmpiei - cereale, tomate, legume, etc..
  • În vederea unei dezvoltări turistice complexe‚ au fost lansate proiectele altor două drumuri : Drumul Fructelor şi Drumul Voievozilor.

Drumul fructelor"‚ aflat în nordul judeţului‚ străbate de la vest la est mai multe localităţi, această rută având ca scop facilitarea dezvoltării zonei de nord a Prahovei‚ recunoscută şi renumită ca fiind una producătoare de fructe.

„Drumul Voievozilor"‚ proiect lansat tot de Consiliul Judeţean Prahova, împreună cu Academia Română‚ pune în valoare traseele străbătute de oştile unor importanţi voievozi români. Traseul transversal al acestui drum, pornind de la Mânăstirea Dealu judeţul Dîmboviţa‚ se intersectează cu drumul vinului la Filipeştii de Pădure, continuându-se spre sud.

            O altă importantă oportunitate investiţională în domeniul turistic este reprezentată de reamenajarea Parcului de Agrement „Constantin Stere", parc situat în imediata vecinătate a municipiului Ploieşti.

Suprafaţa parcului de 193,35 ha., va fi împărţită în 10 zone, astfel:

  • § Zona pentru cultură:
  • § Organizarea Muzeului Memorial „Constantin Stere";
  • § Amenajarea aleilor cu alveole destinate amplasării de statui ale unor personalităţi din istoria şi cultura naţională;
  • § Reabilitarea amfiteatrului pentru spectacole in aer liber.
  • § Zona pentru spectacole în aer liber:
  • § Amfiteatru multifuncţional;
  • § Anexe şi servicii aferente.
  • § Zona pentru grădina zoologică:
  • § Reabilitarea spaţiului destinat grădinii zoologice şi reorganizarea acestuia pe principii moderne;
  • § Extinderea spre vest a grădinii zoologice;
  • § Delimitarea spaţiilor pentru animale, separate de public prin şanţuri cu apă;
  • § Utilizarea luciului de apă existent.
  • § Zona pentru grădina botanică:
  • § Înfiinţarea unei grădini botanice în zona de extindere a parcului actual;
  • § Zonificarea pe tipuri de teren
  • § Zona parcului de distracţii:
  • § Înfiinţarea unui parc de distracţii tematic (istorie, folclor, legende cu specific local);
  • § Delimitarea zonelor funcţionale ( instalaţii de agrement, pavilioane, spaţii comerciale şi de alimentaţie publică, servicii anexe);
  • § Zona de agrement
  • § Amenajarea spaţiilor de odihnă, a plajei, a mobilierului şi a locurilor de joacă;
  • § Asanarea şi reamenajarea lacurilor şi a ştrandului;
  • § Zona de sport
  • § Crearea de zone pentru practicarea diferitelor sporturi (baschet, handbal, volei, tenis, tir cu arcul, ciclism, etc.);
  • § Amenajarea ştrandului în lacul existent sau realizarea unei piscine.
  • § Zona de cazare, alimentaţie publică şi reuniuni
  • § Construirea unui hotel cu capacitatea de 50-80 locuri, a unui restaurant, terase, sală de conferinţe, parcare;
  • § Zona de administraţie şi servicii a parcului
  • § Zona complexului pentru protecţia animalelor .



Aşadar, judeţul Prahova este unul foarte atractiv si dinamic, iar autorităţile locale au toată disponibilitatea pentru promovarea unor formule multiple de cooperare cu parteneri interni şi externi, cu care să realizeze împreună noi proiecte de dezvoltare.

 



inapoi